Albina romaneasca

Albina romaneasca (Apis mellifera carpatica) sa format in conditiile specifice pedo-climatice si de baza melifera din zona carpato-danubiana. Climatul temperat continental de la noi din tara este caracterizat prin precipitatii relativ reduse, variatii mari de temperatura si vanturi puternice..

 

 

 

Din punct de vedere taxonomic, sunt acceptate pentru albina noastra, cinci zone bioapicole principale (de referinta):

· Campia sudica dunareana (inclusiv Dobrogea si Delta);

· Zona colinara subcarpatica;

· Campia Vestica (inclusiv Banatul);

· Podisul Transilvaniei;

· Podisul Moldovei.

Din punct de vedere somatometric, trompa albinei are lungimea cuprinsa intre 6,02-6,64 mm, lungimea aripei anterioare 9,0-9,4 mm, indicele cubital (clase) 2,12-3,70 si indicele tarsian (procente) 54,97-58,56.

Din punct de vedere comportamental este o rasa de albine blanda. Se caracterizeaza printr-un comportament deosebit de linistit pe faguri. In timpul controlului familiilor, permite interventia omului chiar si fara folosirea fumului.

Este caracterizata prin schimbarea linistita a matcii (anecbalie = inlocuirea periodica a matcii). Este putin predispusa la furtisag si are un instinct moderat de roire.In timpul roirii cladeste cca 30-35 botci si numai incazuri exceptionale peste 100. Capacirea celulelor cu miere este predominant uscata, uneori intermediara (mixta). Prezinta predispozitie accentuata pentru blocarea cuibului cu miere, in cazul culesurilor de mare intensitate, particularitate biologica ce ingreuneaza intretinerea sa in stupi orizontali. Tendinta de propolizare este slaba.

Este o albina productiva, la familiile de albine recordiste, in conditiile de exceptionale de cules, productia de miere putand ajunge la 50-60 kg/familie.

Pentru asigurarea unei presiuni de selectie in zonele de influenta si pentru mentinerea curata a materialului biologic ce constituie patrimoniul genetic apicol, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura, prin pepinierele sale de la Bucuresti, Moara Vlasiei-Ilfov, Maldaresti-Valcea, Cislau-Buzau, Poieni-Iasi si Bididia-Tulcea, produce anual matci selectionate care se difuzeaza in teritoriu. Prolificitatea matcii poate varia in limetele 1600-2100 oua/24 ore.

Albina carpatina este bine adaptata conditiilor pedoclimatice in care s-a format. In prezent se aplica in tara noastra un sistem de ameliorare in rasa curata, diferentiat in functie de principalele zone climatice. Incercarile de acest gen si incrucisarile realizate cu populatiile locale nu au dus la efectele economice pe care s-a scontat. Poluarea albinei autohtone ar avea efecte dezastroase, putandu-se ajunge la slabirea rezistentei la boli si daunatori. Obtinerea unor metisi nedoriti si neadaptati la conditiile de mediu din tara noastra pot periclita fondul apicol autohton (Apis mellifera carpatica). In multe tari din lume sa ajuns in situatia in care nu mai regasesc albina de bastina.