Ferme de bovine pentru carne americane

Angus-Beef-farm resizeToate fermele de bovine de carne americane sunt private, si conduse ca niste afaceri profitabile, existenta lor fiind determinata de piata carnii de vită. Consumul de carne de vita pe teritoriul Statelor Unite este cel mai crescut in raport cu celelalte carnuri, de porc sau de pasare. Asta este motivul pentru care pretul carnii de vita este atat de ridicat, iar acest factor este elementul cheie pentru afacerile cu vaci de carne..

Dar exista si alta modalitate prin care fermierul american poate sa faca profit cu vacile de carne: specializarea fermelor de carne pentru productia de animale de reproductie cu o valoare genetica superioara. Aceste ferme cresc vaci de carne intotdeauna in rasa pura. Cea mai populara rasa de carne este rasa Angus, varianta de culoare neagra. Aceasta reprezinta aproximativ 70% din efectivul total de bovine de carne.

Fermele care lucreaza in directia de carne la vanzare, de obicei folosec hibrizi intre doua sau mai multe rase. Datorita efectului heterozis, aceste animale incrucisate cresc mai repede, au un spor mediu zilnic mai mare. Daca se folosesc hibrizi obtinuti din trei rase, fermierii au de castigat cu 23% mai mult in spor, si in valorificarea furajelor.

Cresterea vacilor de carne. Tehnologia de crestere a vacilor de carne este foarte simpla si intotdeauna se cauta solutiile cele mai ieftine de intretinere, pentru a reduce cat mai mult costurile pe cap de vaca. Primul lucru care reduce enorm de mult costurile este ca pentru vacile mame nu se construiesc grajduri. Animalele sunt tinute tot timpul anului pe pasune. Inclusiv in sezonul rece. Unele rase au nevoie de grajduri acoperite numai in perioada fatarilor. Altele, cum este rasa Angus, pot fata fara probleme la sfarsitul lunii februarie, chiar in zapada.

Pasunatul este foarte bine controlat, cu garduri electrice, se muta animalele de pe o parcela cand inaltimea vegetatiei scade la 10 cm. Pentru o buna protectie a pasunii, animalele pasc pe o parcela aproximativ 10-15 zile din an. Restul zilelor din an sunt pentru regenerarea pasunii. In sezonul cald, pentru a preveni degradarea pasunii, animalele se muta chiar si de doua ori pe zi de pe o parcela pe alta. Pentru a asigura un confort mai ridicat animalelor, se planteaza pomi pentru umbrarele naturale pe timp de vara.

Sistemele de adapare in foarte multe locuri sunt reprezentate de lacuri artificiale. Acestea consta intr-o groapa sapata in care se aduna apa de ploaie. Aceste lacuri asigura cantitatea necesara de apa pentru animale. Apa din aceste lacuri ajung la adapatori, care au sisteme anti inghet pentru sezonul de iarna.

Pe pasune, in niste vase special acoperite, se administreaza cantitatile necesare de minerale si vitamine.

Pasunile se insamanteaza cu specii de ierburi alese, unele care cresc foarte bine in sezonul cald, si altele care cresc foarte bine pe sezonul rece, asigurand furajarea adecvata a animalelor si de sub zapada. Pe timp de iarna, daca se formeaza un strat de gheata si animalele nu pot ajunge la iarba, se administreaza un supliment de fan, dar chiar si concentrate. Dar in acest tip de crestere a vacilor de carne, furajul principal este masa verde, care reprezintă 90-95% din furajul total.

Productii ridicate, costuri reduse. Aceste ferme au scopul principal de a produce o generatie noua de vitei, care se nasc primavara, cresc impreuna cu mamele in primele sase luni, iar la intarcare au o greutate de 250-270 de kg. La varsta de un an se vand pentru carne la licitaţii. Interesant este faptul ca se fac sincronizari hormonale, si in procent de 70% se foloseste insamantarea artificiala. 20% din vaci sunt montate natural cu tauri alesi dupa caracteristicile genetice si 10% raman negestante.

Un fermier american investeste in medie, anual, 380 $ pe cap de vaca mama. Ferma nu avea nici un angajat. Aceste ferme au, in medie, un spor mediu zilnic de 700-1200 g, dar costurile sunt foarte reduse.

Animalele de un an pot ajunge la un alt sistem de intretinere, in ferme de „Feed Lot”, care practic sunt niste ferme de finisare. In aceste ingrasatorii intensive furajul este alcatuit 90-100% din concentrate. Animalele se tin in grajduri, si se obtine greutatea de abatorizare de 500-650 de kg cu un consum specific de 5-6 kg furaje / 1 kg spor. Acest sistem este mult mai costisitor, dar se obtin sporuri mai ridicate in timp mai scurt.