Oportunitatile agricultorilor si producatorilor din zonele montane

Detalii

Categorie: Dezvoltare rurala

13 Martie 2015

Importanta zonelor montane este data de dimensiunea teritoriala. La fel ca la nivel european, acestea ocupa si in Romania un teritoriu mare: 30% din suprafata tarii. Obisnuiti ca in momentul in care vorbim de zona montana sa ne ducem cu gandul la posibilitatea de turism si recreere, riscam sa uitam ca exista oameni care traiesc aici si isi castiga existenta practicand agricultura.

Bazata indeosebi pe proprietatea privata, agricultura zonei montane a fost marcata timp de o jumatate de secol de marginalizare, ramanand prinsa la nivelul sistemului traditional, cu grad de echipare tehnologica redus, randament scazut si un nivel slab de instruire agricola a populatiei rurale. Din acest motiv, s-a urmarit in permanenta gasirea de solutii pentru eficientizarea activitatilor agricole si sporirea veniturilor populatiei rurale, avandu-se in vedere si agroturismul, artizanatul si micile industrii. Astfel, de-a lungul timpului au fost elaborate strategii de dezvoltare, acte normative (care au permis, in medie, cheltuirea de la bugetul de stat a circa 2000 euro/gospodarie, pentru grupuri individuale de muls mecanic, motocultoare, motocositori, greble mecanice, tancuri de racire a laptelui, mori/tocatori pentru furaje etc.) si programe pentru sprijinirea zonei montane defavorizate, iar de aici nu au intarziat sa apara oportunitatile pentru agricultorii si producatorii locali.

Zona montana beneficiaza de suprafete extinse de pajisti, iar 60% dintre acestea au o inalta valoare naturala, fiind mentinute in aceasta stare prin practicarea unei agriculturi traditionale extensive. Procesul de dezvoltare de aici este reflectat in cresterea economica inregistrata si in marirea constanta a numarului de IMM care se ocupa de agricultura in zona montana defavorizata. Aceasta crestere este datorata in mare parte existentei fondurilor europene destinate agriculturii si dezvoltarii rurale, accesate atat in perioada de pre-aderare, cat si dupa 2007, dar si politicii de sustinere a fermelor din zona de munte.

Principalele furnizoare de materii prime de calitate sunt rasele variate de animale existente aici, acest aspect putand fi mai bine valorificat pe termen lung, datorita cresterii cererii de produse traditionale, dar si accentuarii crizei alimentare la nivel mondial. Existenta traditiilor si cunostintelor legate de producerea si procesarea produselor montane, certificata cu noua legislatie europeana privind etichetarea produselor montane, este o oportunitate pentru dezvoltare si diversificarea activitatilor turistice.

Un factor generator de handicapuri naturale il reprezinta altitudinea la care se afla terenurile, ceea ce diminueaza posibilitatile de dezvoltare economica in cazul anumitor trepte de relief, in special in zonele montane, insa acest dezavantaj poate fi compensat prin potentialul turistic, avand in vedere ca aceste zone sunt detinatoare ale unor adevarate valori de patrimoniu natural si cultural si, datorita izolarii in decursul timpului, pastratoare ale traditiilor romanesti.

In Carpatii romanesti, solurile subtiri si pietroase si pajistile intinse, cu o biodiversitate ridicata, reprezinta un avantaj pentru practicarea agriculturii ecologice, mai ales pentru cresterea vacilor de lapte si prepararea branzeturilor de calitate.

Organizarea producatorilor in asociatii cooperatiste cu capacitati proprii de procesare si comercializare constituie o alta cerinta pentru o dezvoltare durabila in ruralul montan.

Marimea, complexitatea si specificitatea economico-sociala si de mediu din zonele montane, precum si marile diferente tehnologice, geo-climatice si traditionale nu fac posibila o dezvoltare durabila fara o abordare speciala, diferentiata, a agriculturii montane, fata de marea agricultura din zonele de campie.

Caracteristicile fermelor mici din zonele montane

„Zona de munte este defavorizata complet. La munte se face o agricultura mai grea. Trebuie sa beneficiem macar de un minim sprijin, asa cum se intampla in alte state. Altfel, vor ramane muntii goi”, declara Marioara Merlusca, presedinta Asociatiei Crescatorilor de Animale „Valea Muntelui” (judetul Bacau), in cadrul conferintei „Noua politica agricola comuna - Munti de oportunitati”, desfasurata in2014.

Numarul celor care practica agricultura in zonele montane a crescut constant de-a lungul ultimilor ani. Cresterea se datoreaza in mare parte accesarii fondurilor europene destinate agriculturii si dezvoltarii rurale si existentei politicii de sustinere a fermelor din zona de munte.

Labelling of agricultural and food products of mountain farming, JRC Scientific and Policy Reports este un studiu elaborat de Comisia Europeana in anul 2013, conform caruia zona montana cuprinde 19,7% din suprafata agricola utilizata, 18,5% din forta de munca angajata in agricultura, 17,6% din numarul total al fermelor si 19,5% din totalul animalelor. Conform aceluiasi studiu, dimensiunea medie a unei ferme din zona montana este de aproximativ 3, 9 hectare.

Fermele din zonele montane sunt slab utilate si mecanizate, ceea ce duce la un consum mult mai mare de energie si forta de munca si, ca atare, la costuri suplimentare. Astfel, dimensiunea lor economica, raportata la hectar si la unitatea de munca anuala, denota o productivitate slaba, de unde si veniturile mici ale fermierilor.

Si in urma Recensamantului General Agricol din 2011 s-a constatat scaderea efectivelor de animale din cadrul fermelor montane. Printre cauze s-au numarat accesul dificil la unitatile de procesare si costurile mari de transport.

Totodata, aceasta reducere a numarului de animale are un impact negativ major, atat asupra calitatii celor peste doua milioane de hectare de pasuni si fanete (din cauza sub-pasunatului, reducerii volumului de ingrasaminte organice sau neintretinerii lor), cat si asupra satelor si traditiilor, care risca sa se piarda cu timpul.

Privind toate acestea, trebuie precizat faptul ca dezvoltarea fermelor din zona montana trebuie realizata in mod durabil.

Obiectivul principal al dezvoltarii durabile in ruralul montan este reprezentat de organizarea producatorilor in asociatii cooperatiste cu capacitati proprii de transformare si comercializare.

De aceeasi parere este si prefectul judetului Neamt, care declara, in cadrul forumului „Fermele mici, asociatiile si grupurile de producatori - prioritati ale noii Politici Agricole Comune 2014-2020”: „Este cunoscut faptul ca potentialul agricol al unei tari sau al unei zone devine interesant atunci cand i se adauga un plus de actiune [...]. Asadar, fermele mici, cum sunt majoritatea celor de la munte, au nevoie de sprijin in organizarea grupurilor de producatori pentru colectarea, procesarea si vanzarea produselor, astfel incat cea mai mare parte a valorii adaugate sa ramana la ei [...]. Noi avem un avantaj, in raport cu piata europeana, prin produsele autentice si agricultura ecologica, insa acestea trebuie promovate”.

Sprijin pentru tinerii fermieri din zonele montane si activitati de formare

Agricultura este o resursa regenerabila care poate fi practicata de multe generatii viitoare. Romania trebuie sa-si construiasca viitorul punand un accent puternic pe traditiile durabile. Daca ne concentram pe elemente vremelnice, acestea dispar complet dupa mai multi ani, iar solutia este agricultura durabila.

Zonele de munte se diferentiaza de alte regiuni defavorizate prin factorii restrictivi naturali (altitudine, clima, pante, fertilitate scazuta a solului, perioade mai scurte de vegetatie, izolare fata de caile de comunicatie si pietele de desfacere), care nu pot fi modificati, si cei socioeconomici structurali (imbatranirea populatiei active, tendinta de exod a tineretului, ocupatii restrictive, distante mari fata de centrele decizionale si administrative, infrastructura insuficienta). Tinerii sunt tentati sa paraseasca muntele in cautarea unor conditii de viata mai bune si venituri mai mari, obtinute cu eforturi mai reduse, in mediul urban sau in alte tari.

Chiar daca multe zone rurale au devenit din ce in ce mai influentate de factori externi agriculturii, ele raman motorul economiei rurale in majoritatea Europei. Vitalitatea si potentialul multor zone raman strans legate de existenta unui sector agricol competitiv si dinamic, atractiv pentru tinerii fermieri. Acest fapt este specific zonelor predominant rurale, unde sectorul primar reprezinta in jur de 5% din valoarea adaugata si 16% din totalul persoanelor ocupate, si este caracteristic noilor state membre, unde este importanta consolidarea recentelor cresteri a productivitatii si atingerea intregului potential agricol. In plus, agricultura joaca un rol important in zonele rurale prin generarea de activitati economice suplimentare, in special prin legaturi stranse cu procesarea, turismul si comertul. In multe regiuni, in special in noile state membre, agricultura este atat coloana vertebrala a economiei rurale, cat si piatra de temelie a traditiilor locale si identitatii sociale.

Astfel, strategia de crestere a ocuparii prin stimularea cererii de forta de munca Orizont 2020 stabileste urmatoarele directii de actiune:

• • Extinderea si facilitarea accesului tinerilor la activitatile economice non-agricole;
  • Continuarea acordarii de facilitati pentru investitori de catre consiliile locale;
  • Crearea unor nuclee institutionale favorabile stimularii cererii de forta de munca (pe langa consiliile locale sa fie infiintate structuri de monitorizare a tinerilor care acceseaza fonduri europene, in cadrul carora pot participa reprezentanti ai mediului de afaceri si persoane cu experienta in organizarea si gestiunea fiscala a intreprinderilor) si a unui centru de consiliere si ajutor in cariera si viata profesionala pentru oamenii din mediul rural (unde acestia se vor putea informa periodic in legatura cu oportunitatile de ocupare, nevoile si cerintele de pe piata muncii si vor primi consiliere pentru propriile nevoi de dezvoltare);
  • Dezvoltarea unui program de informare, consiliere si motivare pentru gasirea unui loc de munca pentru femeile din mediul rural, ocupate in agricultura de subzistenta.

Mentinerea tinerilor in zona montana este un obiectiv important, datorita tendintei din ultima perioada de reducere a natalitatii, dar si cresterii migratiei. Se are in vedere pregatirea profesionala si ajustarea programei scolilor profesionale in acord cu cerintele pietei muncii din zona montana. In contextul sporirii gradului de informare in randul fermierilor si al incurajarii dezvoltarii de activitati specifice, trebuie avute in vedere o serie de masuri privind formarea profesionala si dezvoltarea de servicii de consultanta si consiliere specifice nevoilor acestora, prin crearea Camerelor Agricole si modificarea curriculei astfel incat sa fie adaptata agriculturii montane.

De aceeasi sustinere trebuie sa se bucure tinerii din zonele montane care vor sa inceapa o afacere. De asemenea, avand in vedere ca agentii economici existenti in zona montana defavorizata dispun in mica masura de conditiile necesare pentru a oferi o pregatire practica, se va urmari sprijinirea unitatilor de invatamant din zona montana defavorizata, in vederea infiintarii de ferme didactice care sa serveasca in egala masura pregatirii elevilor si formarii continue a resurselor umane necesare, oferind, in acelasi timp, un model de abordare integrata a valorificarii resurselor, din perspectiva conceptelor de pluriactivitate si dezvoltare durabila.

Pentru mentinerea tinerilor in zonele rurale, in cadrul Anexei memorandum „Orientari strategice nationale pentru dezvoltarea durabila a zonei montane defavorizate (2014-2020)”, sunt mentionate urmatoarele directii:

• • Sprijinirea tinerilor antreprenori din zona montana defavorizata pentru inceperea unei afaceri;
  • Corelarea ofertei de pregatire prin invatamantul profesional si tehnic cu cererea de pe piata muncii si nevoile specifice de dezvoltare durabila a zonei montane defavorizate;
  • Sprijinirea instalarii medicilor si cadrelor didactice tinere in mediul rural;
  • Incurajarea instalarii tinerilor fermieri in zona montana defavorizata.

Cei mai multi dintre tinerii care vor sa inceapa o afacere cu fonduri europene s-au orientat catre zona montana si de deal, unde se pot infiinta ferme mici, iar prin noul program pot primi finantari pentru crearea de lanturi mici de magazine, in care sa fie comercializate produse traditionale, indiferent de zona, fapt menit sa-i motiveze si mai mult pe tineri sa ramana in acest sector economic.

„Din ce am constatat noi, exista cereri foarte multe pentru zona montana si zona de deal, acolo unde nu sunt ferme mari (...). De exemplu, in judetul Alba, in Muntii Apuseni, nu exista niciun abator, nicio fabricuta de lapte. (...) si un lucru foarte important pe care l-am vazut acum si pentru prima data o sa-l practicam in programul nostru 2014-2020, se vor da bani de la UE pentru lanturi de magazine. Lanturi scurte de magazine, in asa fel ca sa scurtam drumul de la producator la consumator, iar acele produse
traditionale specifice zonei sa ajunga cat mai repede la consumator”, a declarat Nicolae Popa, directorul general adjunct al AFIR.

Dezvoltarea lanturilor scurte de aprovizionare in zonele montane

Crearea unor lanturi alimentare scurte in zonele de munte este necesara din perspectiva deschiderii oportunitatilor de piata pentru fermieri, prin promovarea si vanzarea produselor aproape de sursa de productie, fie individual, fie in comun. Vanzarea directa este o parte a acestui aspect si se poate face chiar de la ferma sau prin pietele de desfacere. Prin investitii integrate in modernizarea infrastructurii de productie, colectare, depozitare si procesare, li s-ar oferi fermierilor din mediul rural, implicit celor din zonele montane, oportunitatea de a desface bunurile pe piata, de a extinde gama de produse si de a promova comercializarea pe plan local.

De obicei, sistemele locale pentru produsele alimentare au lanturi de aprovizionare scurte, care formeaza o legatura puternica intre producator si consumator. Produsele locale, avand caracteristici autentice, traditionale, originale, durabile, sezoniere sau alte trasaturi importante pentru comunitatea din care provin, promoveaza coeziune sociala si incurajeaza locuitorii sa adopte obiceiuri ecologice. Spatiile comerciale pentru produsele locale (standuri de vanzare directa si piete in aer liber) sunt de multe ori intermediari ai consumatorilor, producatorilor si vanzatorilor in procesul de integrare sociala si profesionala.

Productia agricola si alimentara locala are avantaje ecologice, metode de productie durabile, impact mai putin negativ rezultat din transport si posibilitatea de a crea deseuri organice, reziduuri si sisteme de circulare a energiei regenerabile. In prezent, dorinta comunitatii de a dezvolta activitatea economica si de a pastra identitatea in cadrul teritoriului propriu se reflecta in promovarea produselor alimentare locale.

La nivel national, se are in vedere informarea consumatorilor asupra produselor care provin din zonele de munte si stimularea producatorilor si agricultorilor care isi desfasoara activitatea in zonele inalte.

Zona montana este recunoscuta pentru gradul mic de poluare, ceea ce le confera alimentelor provenite din acest areal un plus de valoare, receptat deja pe piata. Producatorii, cultivatorii si apicultorii care isi desfasoara activitatea de productie in zona montana trebuie ajutati in activitatea de promovare a produselor alimentare catre publicul larg.

Atingerea unui nivel mai ridicat de competitivitate in domeniul agroalimentar poate fi asigurata printr-o mai buna procesare a produselor agricole, cresterea valorii lor adaugate si imbunatatirea organizarii pietei de desfacere prin promovarea lanturilor scurte de aprovizionare. In aceasta directie, sunt necesare actiuni de informare si diseminare a rezultatelor activitatilor de cercetare din domeniile tehnologic, economic si de protectie a mediului, de adaptare la schimbarile climatice si de cooperare in vederea crearii lanturilor scurte de aprovizionare.

Cum se poate creste notorietatea produselor traditionale montane

Montafon se afla in partea sudica a regiunii Vorarlberg, fiind inconjurata de lanturile muntoase Ratikons,Verwall si Silvretta. Aceasta vale, care se intinde pe 39 de kilometri, cuprinde 11 sate. Renumita pentru peisajele montane si traditiile ei, Montafon este un loc ideal pentru activitati sportive si de agrement. Daca in sezonul rece, Montafon se transforma intr-un veritabil El Dorado al sporturilor de iarna, pe timpul verii, acest loc le ofera turistilor optiuni pentru a explora zonele montane de poveste si pentru a cunoaste traditiile si produsele locale.

Printre produsele locale cu traditie este si branza „Sura Kees”, o specialitate caracteristica vaii Montafon inca din secolul al XII-lea. Produsa din lapte degresat, colectat numai in lunile de vara, de la vacile care pasc in zona alpina, aceasta branza are un continut scazut de grasime, dar o cantitate mare de proteine de inalta calitate. Un alt avantaj al acestui produs este continutul scazut in colesterol. Branza „Sura Kees” are un gust aromat, usor acrisor si picant, care se intensifica pe masura ce se invecheste. Poate fi consumata in forma ei naturala sau poate fi prelucrata intr-o forma mai rafinata in preparatele gastronomice.

Pentru a creste notorietatea acestei specialitati de branza si pentru a-i sprijini pe producatorii locali, de-a lungul timpului, mai multe asociatii au facut eforturi pentru a o introduce pe piata ca o specialitate a regiunii austriece Montafon, respectiv pentru a crea rand-ul „Sura Kees”. Un astfel de demers a fost realizat de asociatia Bewusstmontafon, cuprinzand un grup de producatori locali.

Asociatia are ca scop dezvoltarea unei structuri viabile care sa contribuie la cresterea productiei, prelucrarii si vanzarilor produselor alimentare traditionale si a specialitatilor din zona. Astfel, in 2008, aceasta asociatie a depus un proiect prin care solicita finantare nerambursabila FEADR pentru dezvoltarea unei initiative de branding regional pentru produsele alimentare montane din zona Montafon.

Proiectul propus de Bewusstmontafon, care a avut la baza calitatea produselor alimentare traditionale alpine, ajuta la cresterea vanzarilor si, pe termen lung, contribuie la consolidarea economiei rurale din regiune.

Fondurile nerambursabile obtinute au fost utilizate pentru realizarea strategiei de marketing si elaborarea initiativei de branding. Strategia a fost dezvoltata prin consultari cu producatorii si comerciantii locali si cu reprezentantii restaurantelor din zona si ai asociatiilor de turism. In cadrul strategiei a fost creat un program de promovare si comunicare, incluzand o serie de evenimente media, targuri de promovare si publicitate privind facilitatile turistice din zona. Prin intermediul proiectului s-a avut in vedere si cresterea numarului de membri in cadrul asociatiei, concomitent cu sporirea impactului proiectelor desfasurate de aceasta.

Sprijinul acordat prin FEADR a generat cresterea cererii de branzeturi si produse traditionale din regiune. Astfel, prin rezultatele obtinute, acesta a contribuit la cresterea competitivitatii si profitabilitatii intreprinderilor angajate in productia de specialitati locale, care, la randul lor, sustin viabilitatea economica a acestei comunitati rurale dintr-o regiune muntoasa a Europei. In plus, proiectul a sprijinit dezvoltarea brandului „Sura Kees” si a crescut capacitatea asociatiei Bewusstmontafon de a elabora noi proiecte de dezvoltare rurala. Rezultatele acestei initiative au fost incununate de premiile anuale obtinute de branza „Sura Kees”.

Proiectul de fata demonstreaza faptul ca produsele montane, traditionale, ecologice si de calitate au o capacitate mare de a contribui la dezvoltarea comunitatilor locale din punct de vedere economic si social, iar constientizarea fermierilor si a publicului larg cu privire la potentialul economic al acestora si la importanta mentinerii biodiversitatii si practicilor agricole traditionale reprezinta punctul de plecare pentru dezvoltarea durabila a zonelor montane.

Informatii despre dezvoltarea brand-ului „Sura Kees”:

• Proiect finantat prin Axa 4 a Programului National de Dezvoltare Rurala, Masura 413 - „Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale”
• Beneficiar: Asociatia Bewusstmontafon
• Localizare: valea Montafon, regiunea Vorarlberg, Austria
• Perioada de implementare: 15 ianuarie 2008 – 30 iunie 2012
• Buget total: 85 000 euro
• Finantare nerambursabila: 55 250 euro
• Cofinantare (contributia beneficiarului): 29 750 euro
• Teme abordate: implementarea strategiilor de dezvoltare locala, cresterea calitatii vietii in zonele montane

• < Anterior
• Următor >