Romania a participat la Summitul Natiunilor Unite privind schimbarile climatice

Detalii

Categorie: Protectia mediului

27 Septembrie 2014

Peste 120 de sefi de stat si de guvern au insistat pentru actiune imediata si ferma, la Summit-ul Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, de la New York. Pledand pentru contributii asumate de toate natiunile, summit-ul isi doreste sa consolideze bazele pentru incheierea noului Acord Global in domeniul schimbarilor climatice.

Acest acord cu valoare juridica este asteptat sa fie semnat in decembrie 2015, la Paris si va intra in vigoare din 2020. Acordul trebuie sa includa toate cele peste 190 de State Parti la Conventia Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (UNFCCC). Acestea trebuie sa prezinte contributii nationale obligatorii, menite sa anihileze riscul major de crestere a temperaturii globale cu peste 2 grade Celsius, pana in anul 2050 (fata de anul 1850).

Urgenta actiunii a fost subliniata de Ban Ki-Moon, secretarul general ONU. Potrivit acestuia economia mondiala trebuie sa devina neutra din punct de vedere al carbonului, pana la sfirsitul secolului. S-a accentuat sensul ultimativ al actiunii pentru actuala generatie, prima afectata major de schimbarile climatice si ultima care poate actiona pentru ca aceste schimbari sa nu devina ireversibile.

Ministrul Mediului, Attila KORODI: ”Dupa 1989, Romania si-a redus la mai putin de jumatate emisiile de gaze cu efect de sera”.

Prezent la Summit, Attila KORODI, Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice si vicepresedintele UNEA (Adunarea Natiunilor Unite de Mediu) a sustinut o interventie in sesiunea speciala ministeriala, in care a prezentat rezultatele strategiilor si politicilor tarii noastre, in domeniul combaterii schimbarilor climatice.

Ministrul Attila KORODI a reamintit ca Romania s-a aflat de la inceput in prima linie a luptei impotriva schimbarilor climatice. Tara noastra fost primul stat care in 2001 a ratificat Protocolul de la Kyoto, angajandu-se sa-si diminueze cu 8% emisiile de gaze cu efect de sera, fata de anul sau de referinta, 1989. „Datele inventariate in 2012 arata ca angajamentul a fost indeplinit si depasit semnificativ, reducerile de emisii GES ale Romaniei fiind de 58%”, a subliniat acesta.

In cadrul aceleasi interventii, ministrul Attila KORODI a prezentat modul in care Romania isi valorifica potentialul in domeniul energiilor regenerabile: „In ultimii ani tara noastra a stimulat solid dezvoltarea acestui sector; iar astazi, aproape un sfert din totalul consumului de energie al Romaniei este asigurat din surse regenerabile”, a precizat Attila Korodi.

Referindu-se la necesitatea adoptarii anul viitor a noului acord global obligatoriu privind schimbarile climatice, ministrul mediului si schimbarilor climatice a facut apel la o actiune concertata si rapida: „Doar o actiune a tuturor natiunilor poate limita cresterea temperaturii globale, astfel incat sa nu trecem de pragul de doua grade Celsius pana in anul 2050. De aceea trebuie sa avem la Paris, in 2015, toate tarile pregatite sa semneze si sa isi asume un acord climatic ambitios. Este principalul obiectiv pe care il urmareste si evenimentul exceptional gazduit azi de Organizatia Natiunilor Unite”.

Apelul la mobilizarea natiunilor pentru semnarea noului acord global are loc in contextul in care, la nivel mondial, sunt inregistrate cresteri considerabile ale emisiilor de gaze cu efect de sera, cele mai mari cantitati de GES provenind din China si SUA.

Astfel, la nivelul anului 2012, China inregistra emisii in crestere cu 190% fata de nivelul anului 1990, in timp ce SUA atingea emisii de peste 6,8 miliarde de CO2, in crestere cu 4,3% fata de anul 1990. La nivel European emisiile au inregistrat o scadere de 20% in aceeasi perioada, situandu-se la 4,7 miliarde de tone CO2.

La New York, SUA au anuntat o reducere de 300 de milioane de tone a emisiilor proprii de CO2 pana in anul 2030 si au cerut ca economiile dezvoltate, dar si cele emergente sa se ralieze acestui efort, actionand ca o comunitate globala. In replica, China a subliniat ca a contribuit cu 58% la economiile globale de energie realizate in ultimii 20 de ani.

In acest context, un subiect foarte important pe agenda summit-ului l-a constituit Declaratia privind Pretul Carbonului – Carbon Pricing Statement – o initiativa a Bancii Mondiale. Declaratia este menita sa stimuleze un angajament fara echivoc al statelor, dar si al mediului privat in a dezvolta un mecanism de piata care sa genereze o crestere economica sustenabila si durabila, cu emisii reduse de carbon. Alaturi de statele participante, peste 30 de companii globale de business s-au angajat sa sustina declaratia si implicit extinderea si consolidarea pietei carbonului.

La randul sau, Romania a semnat aceasta declaratie, alaturi de majoritatea covarsitoare a Statelor Membre UE, furnizand un semnal puternic in favoarea extinderii la nivel international a modelului Uniunii Europene privind piata carbonului (EU-ETS).

Lucrarile summit-ului s-au incheiat cu un document de concluzii. Completat cu un urias apel pentru actiune climatica, cu 400.000 de oameni marsaluind pe strazile New York-ului, Summit-ul Climatic este asteptat sa genereze un impuls semnificativ in negocierile internationale care pregatesc viitorul acord global post-2020.

Intalniri bilaterale in domeniul protectiei mediului New York, Climate Summit

Attila KORODI: Am convenit, de principiu, ca Romania si Canada sa identifice modalitati prin care pot schimba informatii pe tema procedurilor de evaluare a impactului de mediu, in cazul proiectelor miniere de mare capacitate.

Prezent la Summit-ul Natiunilor Unite privind schimbarile climatice (New York, Climate Summit), ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice si vicepresedinte al UNEA, Attila KORODI, a avut o serie de intalniri bilaterale cu omologii sai din Portugalia, Slovacia, Isarel, Canada si Germania.

In cadrul intalnirii cu Jorge Moreira da Silva, ministrul Mediului si Energiei din Portugalia, discutia s-a axat pe necesitatea intaririi dialogului intre tarile Europei Centrale si de Est, reunite actualmente sub formatul Visegrad 4+ si tarile EU-15, cu scopul de a identifica elementele comune care trebuie clarificate in perspectiva agreerii la nivel UE a Cadrului 2030 Energie si Clima.

Cadrul 2030 Energie si Clima a fost dezbatut si in timpul intalnirii bilaterale cu Peter Žiga, ministrul Mediului din Slovacia, tara care detine actualmente presedintia rotativa a Grupului Visegrad. Atat Attila Korodi cat si omologul sau slovac au subliniat nevoia continuarii cooperarii tarilor din grupul Visegrad 4+ in acest format, admitand ca dialogul din interiorul grupului a consolidat pozitia statelor care-l formeaza si in interiorul Uniunii Europene. Intalnirea bilaterala romano-slovaca a abordat si subiecte din sectoarele managementului deseurilor si calitatii aerului, precum si aspecte referitoare la alocarile diferentiate ale fondurilor din bugetul UE, sub noul cadru financiar 2014 - 2020.

Tot in aceeasi zi a desfasurarii Summit-ului privind schimbarile climatice, ministrul Attila KORODI s-a intalnit si cu ministrul mediului din Israel, Amir Peretz, cei doi oficiali vorbind despre recentul acord de cooperare semnat intre guvernele celor doua state si, in acest context, despre oportunitatea de a dezvolta acest acord in sectorul protectiei mediului. Ministrul Attila Korodi a propus ca, in urmatoarele luni, Romania si Israel sa demareze schimbul de experienta la nivel de experti, exprimandu-si interesul privind transferul de expertiza, inclusiv prin cooperare in domeniul universitar.

Cat priveste intalnirea bilaterala romano-canadiana, discutiile din cadrul acesteia s-au axat pe subiectul procedurilor de evaluare a impactului de mediu a proiectelor din minerit practicate de cele doua state. In acest context, cei doi ministri au convenit, de principiu, sa dezvolte un sistem care sa permita schimbul de informatii intre cele doua tari. Informatiile se refera atat la procedurile de evaluare a impactului de mediu al mineritului de mare capacitate, cat si la principalele companii si la practicile si procedurile utilizate de acestea in activitatea de minerit.

Cu aceasta ocazie, ministrul canadian Leona Aglukkaq a admis ca, in acest domeniu, Canada deruleaza proceduri complexe de evaluare, exprimandu-si deschiderea pentru un schimb bilateral de experienta la nivelul agentiilor de mediu, care sa vizeze procedurile si etapele in evaluarea proiectelor din domeniu.

Tot cu ocazia Summit-ului privind schimbarile climatice desfasurat la New York, ministrul Attila Korodi s-a intalnit si cu ministrul federal al Mediului si Securitatii Nucleare din Germania, Barbara Hendricks. Cu aceasta ocazie, partea romana a adus in discutie contextul favorabil generat de acordul bilateral dintre cele doua tari, semnat la Luxemburg, in timp ce partea germana si-a exprimat intentia de a continua cooperarea si de a o extinde pe noi subiecte de interes. Astfel, oficialul german a propus ca, in viitorul apropiat, cele doua state sa dezvolte un parteneriat in domeniul eficientei energetice, printr-un proiect pe care Germania sa-l implementeze intr-un oras din Romania.

Cei doi oficiali au facut referiri si la formatul extins Visegrad 4+, ministrul Attila KORODI salutand participarea activa a Germaniei in cadrul unei runde de discutii din acest grup.

MMSC

• < Anterior
• Următor >