Gestionarea durabila a padurilor

pmontana.jpg

Padurile din Romania au un potential important din punctul de vedere al utilizarii multifunctionale a terenurilor, reprezentand o sursa de bunuri de natura sociala, economica si de mediu. Gestionarea durabila a padurilor si dezvoltarea sectorului forestier trebuie sa devina un element esential in strategia nationala de prevenire a inundatiilor.

 







Circa 52% din padurile din Romania sunt clasificate ca avand functii speciale de protectie (protectia solului, protectia apelor, protectia climei, conservarea faunei salbatice si functii sociale), in timp ce restul au functii de productie si protectie.

Padurile joaca un rol important in regularizarea debitelor cursurilor de apa, in asigurarea calitatii apei si in protejarea unor surse de apa importante pentru comunitatile locale fara alte surse alternative de asigurare a apei. Este cazul padurilor situate in perimetrele de protectie a resurselor de apa subterane sau de suprafata, precum si a padurilor situate pe versantii aferenti lacurilor naturale si de acumulare.

Padurile au un rol important in mentinerea stabilitatii terenurilor, inclusiv pentru controlul eroziunii, alunecarilor de teren sau avalanselor.

Scopul si obiectivele strategiei nationale in domeniul forestier sunt cele de asigurare a gestionarii durabile a padurilor, respectand principiile continuitatii, eficacitatii functionale, conservarii si ameliorarii biodiversitatii. Prin functiile de natura ecologica, sociala si economica, padurile furnizeaza si alte bunuri si servicii pentru societate, cum ar fi produsele lemnoase si nelemnoase, spatiu de recreare, infrumusetarea peisajului, etc.

Suprafata de teren ocupata cu paduri si alta vegetatie forestiera in Romania este de 6.391.000 ha, reprezentand 26,80 % din suprafata tarii. Suprafata de padure/om in Romania este de 0,28 ha, putin sub media europeana de 0,32 ha.

Padurile din Romania nu sunt uniform distribuite pe cele trei forme de relief. Din totalul padurilor: 52% sunt in zona de munte; 37 % sunt in zona de deal si 11% sunt in zona de campie.

Volumul de masa lemnoasa pe picior este de circa 1.341 milioane mc, reprezentand aproximativ 218 mc/ha. Speciile de rasinoase acoperă 29,3% din suprafata padurilor, in timp ce fagul acopera 31,65% iar stejarul 16,96%.

Distributia padurilor pe clase de varsta este prezentata in imaginea urmatoare: 23% intre 1-20 ani; 19% intre 21-40 de ani; 18 % intre 41-60 ani; 15% intre 61-80 de ani; 10% intre 81-1000 de ani; 15% peste 100 de ani.

In prezent, aprox.65% din suprafetele de padure (respectiv, 4,2 milioane ha) se afla in proprietate publica si sunt gospodarite de Regia Nationala a Padurilor - ROMSILVA, restul aflandu-se in proprietate privata. Suprafata padurilor proprietate privata din România a crescut in ultimii 16 ani ca urmare a restituirilor catre fostii proprietari, estimandu-se ca suprafata padurilor proprietate privata si proprietate publica locala, va fi de aproximativ 65% din suprafata totala a padurilor, la sfarsitul procesului de retrocedare.

In prezent, sectorul forestier contribuie cu peste 9% la exporturile tarii, reprezentand 3,5% din PIB. Sectorul de procesare a lemnului dispune de un potential de crestere important, desi prezinta o serie de constrangeri semnificative, legate de capacitatea tehnologica. Cea mai mare parte (75%) din totalul de 15.761 mii mc recoltati in 2005 a fost comercializata, restul de 25% fiind destinat consumului propriu. Principalul utilizator al materiei prime este sectorul de procesare primara a lemnului.

Cresterea suprafetelor impadurite contribuie la indeplinirea obiectivelor globale cu privire la reducerea emisiilor de CO2 si pentru atenuarea schimbarilor climatice. Se preconizeaza ca in decursul perioadei 2007-2013, doar prin masurile prevazute in Programul national de Dezvoltare Rurala 2007-2013 suprafata paduroasa a tarii sa creasca cu 49.348 ha.