Soiuri de conopida

Detalii
14 Ianuarie 2008

 

 

 

 

Conopida VALIENTE F1

Semitardiv, cu perioada de vegetatie de 75-80 zile. Formeaza capatani mari, cu greutate medie de 1-2 kg, forma rotund-turtita si culoare alba stralucitoare. Structura interna este fina si crocanta. Rozeta de frunze este erectiva, viguroasa si realizeaza o productie foarte buna a capatanii. Temperatura optima pentru formarea capatanii 12-18 oC


Conopida hatif d'Angers

Varietate cu fructe mari. Se recomada plantarea in regiunile cu ierni blande sau in regiunile situate in apropierea malului marii.

 

Conopida Erfurt Boule de Neige

Varietate faorte timpurie, cu picior scurt, cu frunze inguste, ridicate; fructele nu sunt foarte mari, dar au miezul foarte alb cu seminte foarte fine.

 

Alte soiuri: Igloo, Master, Snowball

 

Efecte terapeutice ale conopidei

Aceasta leguma cu gust dulceag, cu o valoare energetica moderata, dar care ne ofera un aport diversificat de vitamine si minerale, nu ar trebui ocolita in alimentatie.

Conopida contine cantitati importante de vitamina C: 100 g ne furnizeaza aproximativ 60 g de vitamina. Astfel, o portie de 200 de grame de conopida gatita permite acoperirea aproape in totalitate a necesarului zilnic. Atentie! Vitamina C se distruge in apa, de aceea conopida nu trebuie fiarta multa vreme, ci mai degraba oparita sau gatita la cuptor.

In plus, aceasta leguma ne furnizeaza si vitamine din complexul B (B2, B3, B6), vitaminele K si E, minerale (potasiu, calciu, magneziu), oligoelemente (fier, zinc, fluor, seleniu, cupru, bor), precum si fibre, care se stie ca stimuleaza tranzitul intestinal. Ca majoritatea legumelor proaspete, conopida nu atenteaza la silueta noastra: 100 g ne ofera doar 24 de calorii.

Asemenea altor legume din grupa cruciferelor (broccoli, varza, varza creata), conopida contine substante care pot ajuta la prevenirea cancerului. Numeroase studii au sustinut aceasta teorie si in trecut, insa abia in ultimul deceniu au reusit oamenii de stiinta sa inteleaga cum “actioneaza” aceste substante: impiedicand unele enzime sa activeze agentii care cauzeaza cancerul si stimuland activitatea acelor enzime care distrug substantele carcinogene. Este cunoscut faptul ca plantele crucifere au proprietati detoxifiante, datorita unor compusi precum glucosinolate si tiocianate, care stimuleaza ficatul sa neutralizeze potentialele substante toxice. Daca asemenea substante “rele” nu sunt rapid eliminate din ficat, ele pot distruge membranele celulelor si moleculelor din organism, inclusiv ale moleculelor ADN. O asemenea “stricaciune” poate declansa o reactie in lant ce ar putea conduce la carcinogeneza, procesul de formare a tumorilor canceroase. Studiile au dovedit ca persoanele care consuma mai multe vegetale crucifere prezinta un risc mult mai mic de a suferi de cancer de prostata, colonorectal sau de plamani.

Un studiu efectuat pe 20.000 de persoane a demonstrat ca aceia care consuma mai putine alimente bogate in vitamina C sunt de trei ori mai expusi riscului de a dezvolta poliartrita inflamatorie (o forma a artritei reumatoide care afecteaza doua sau mai multe articulatii) decat cei care consuma cantitati mari de alimente bogate in vitamina C, cum este si conopida.

Cercetarile au dovedit ca sucul de conopida, dar si leguma ca atare, au proprietatea de a scadea nivelul glucozei din sange, ceea ce permite persoanelor care sufera de diabet sa tina mai bine sub control boala. Iata de ce aceasta leguma poate si chiar este recomandata a fi consumata de diabetici.


Conservarea conopidei.

Conopida poate fi pastrata doua-trei zile in cutia de legume din frigider. Spalata, separata in mici “buchete” si pusa intr-un recipient inchis ermetic se pastreaza chiar mai bine. Aceasta leguma poate fi usor congelata: se oparesc buchetele prin scufundare timp de 3 minute in apa clocotita sarata, se lasa sa se scurga bine, se pun apoi in pungute (pune intr-o punguta cantitatea pe care crezi ca o utilizezi o data) si se introduc in congelator. Pot fi conservate astfel timp de sase luni.

In afara de conopida alba sau crem, exista soiuri de culoare orange si violet.

Pentru a colora mancarea de conopida alba, se fierbe impreuna cu buchetele de brocoli sau cu cativa morcovi.