Letea este considerata cea mai nordica padure tropicala din lume. Padurea Letea incepe din zona de nord a satului Lebada. Rezervatia se intinde pe circa 3200 de hectares si este formata din mai multe zone: Hasmacul Mare; Tarla Popii; Schiopul; Crusina; etc.

Padurea Letea se desfasoara sub forma unor benzi de cativa km lungime si de pana la 250 de metri latime.

Caracteristica principala a peisajului este data trunchiurile aplecate si contorsionate.

Letea este o padure de stejari brumarii, dar include frasini, tei si plopi.

Este singurul loc din Europa in care se intalnesc liane. Aici se pot identifica cateva mii de specii vegetale, mai multe zeci fiind unicat in Europa sau chiar in lume. In marea lor majoritate, plantele exotice de aici au aparut datorita semintelor aduse din Africa de pasarile migratoare.

Padurea Letea este inclusa pe lista siturilor NATURA 2000, alaturi Padurea Caraorman (tot din Delta Dunarii).

Reteaua NATURA 2000 include habitatele naturale de maxima importanta din Europa si are ca principal scop integrarea lor intr-un program de stricta observatie si protectie.

Din cauza inghetului din aceasta iarna, caii semisalbatici s-au refugiat din Delta in zonele silvice aflate sub protectie ecologica de la Letea si Caraorman. Silvicultorii tulceni sustin ca animalele semisalbatice se hranesc cu lastarisul din zonele strict protejate ale padurilor si astfel sunt afectate grav anumite specii de arbusti aflate sub protectie ecologica. Conform statisticilor silvicultorilor si ale Directiei Sanitar-Veterinare Tulcea, in Delta Dunarii ar exista aproape 4.000 de cai semisalbatici si alte cateva mii de bovine semisalbatice, precum si zeci de mii de porci ai localnicilor, care cresc in zona apelor de la gurile Dunarii.

Cele mai mari distrugeri produse in paduri, sunt opera cailor si a bovinelor semisalbatice. In urma cu patru ani, Prefectura Tulcea, la solicitarea Directiei Sanitar-Veterinare Tulcea, a pus la punct un program de eliminare a animalelor semisalbatice de pe teritoriul ARBDD. Conform acestuia, caii si bovinele semisalbatice ar fi trebuit sa fie adunate in tarcuri amenajate de primarii si sa fie diagnosticate de medicii veterinari, cele bolnave urmand sa fie ucise, iar cele sanatoase sa fie valorificate de prorietari, daca le revendica, sau de catre primarii. Acest program nu a fost pus in practica pentru ca primariile nu au realizat tarcuri, motivand ca nu au fonduri bugetare pentru astfel de investitii.

Guvernatorul ARBDD, a declarat ca a solicitat Ministerului Mediului alocarea banilor pentru eliminarea animalelor semisalbatice si ca, in scurt timp, caii si bovinele abanadonate de localnici vor fi preluate din zonele strict protejate ale Deltei.