Adaposturi usoare pentru porci

Profesorul Gary Onan, de la Universitatea din Wisconsin, Riverr Falls SUA, a sustinut la Universitatea de Stiinte Agricole a Banatului din Timisoara o serie de intalniri, cursuri si expuneri cu tema structuri usoare semicirculare pentru ingrasarea porcilor..

Elemente constructive. Adaposturie sunt de capacitate mica (150-240 cap.) si sunt destinate ingrasarii porcilor de la 15-20 kg pana la greutatea de sacrificare (115-120 kg) cu respectarea principiului totul plin totul gol. Deoarece este necesara asigurarea unei suprafete de cca. 1,1mp/animal, un adapost pentru 180 capete va avea dimensiunile de 9 m latime x 22 m lungime.

Pardoseala adapostului este constituita din două portiuni: suprafata de furajare si adapare (cca. 20-25% din suprafata totala) construita din beton si mai inalta cu 30-40 cm fata de suprafata de odihna (cca. 75-80% din suprafata totala), acoperita cu asternut permanent.

Peretii laterali au ca structura de rezistenta stalpi cu inaltimea de 1,25 m; acestia sunt adanc ingropati in sol, in fundatie de beton tip pahar la o adancime de 1,25 m. Peretii laterali sunt construiti din dulapi de scandură in nut si feder, fixati pe partea interioara a stalpilor de sustinere. In interior peretele lateral se continua cu un panou deflector care are rolul de a dirija curentii de aer spre partea superioara a structurii. Deasupra fiecarui stalp se fixeaza un arc de cerc din teava (intreg, dintr-o bucata sau din mai multe bucati innadite). Peste arcurile metalice se fixeaza o prelata intinsa cu ajutorul unor tevi pe ambele laturi ale adapostului si tensionata cu ajutorul unor vinciuri plasate pe fata exterioara a stalpilor de sustinere.

Usile de la capetele adapostului trebuie sa fie largi, sa permita intrarea utilajelor pentru evacuarea gunoiului, precum si ventilatia. Pentru efectuarea unor tratamentelor, cantarire sau pentru usurarea izolarii si separari animalelor se poate folosi un sistem de porti si panouri metalice de tipul celor folosite pentru oi (rascol). Animalele scoase din anumite motive din adapost (bolnave, slabite, accidente) nu vor mai fi reintroduse.

Hranitorile. Hranitorile, tip buncar cu 16-20 locuri, sunt plasate in zona betonata, iar adapatorile sunt plasate de-a lungul peretilor laterali in zona de furajare. Este indicat ca hranitorile si adapatorile sa fie prevazute cu capace rabatabile, pentru a evita murdarirea lor. Adapatorile (4-6/compartiment) trebuie sa fie prevazute cu sisteme de incalzire, pentru a preveni inghetul in timpul iernii, iar vara se pot monta un numar suplimentar de adapatori tip suzeta, de-a lungul peretilor laterali ai adapostului, pentru a suplini necesarul de apa.

Asternutul. Pentru aşternut se pot utiliza: paie, coceni de porumb, vrej de soia, rumegus, etc. Necesarul de paie este de cca. 2kg/animal/zi (cca. 80-125kg/animal/perioada). Patul de asternut format din paie si dejectii contribuie, prin fermentarea dejectiilor, la producerea caldurii si mentinerea confortului termic al animalelor, mai ales pe durata iernii. Din punct de vedere termic si comportamental asternutul ideal este cel din baloti cilindrici mari; acestia se plasati intregi in mijlocul zonei de odihna. Evacuarea asternutului permanent, dezinfectia si dezinsectia se face la terminarea fiecarui ciclu de ingrasare si este urmata de o perioada de repaus biologic de 10-14 zile. Dupa evacuare, gunoiul poate fi imprastiat imediat pe camp sau depozitat.

Ventilatia. Ventilatia longitudinala se face prin cele doua capete ale adapostului, complet deschise vara si parţial inchise iarna (mai ales capatul cu expozitie nordica), iar in plan transversal ventilatia se realizeaza la nivelul fantei dintre prelata exterioara, peretele de scandura si deflectorul interior. Iarna aceste fante raman deschise, iar prin curentii de aer care se creaza este impiedicata aparitia condensului. Amplasarea adapostului de face pe axa nord-sud, cu zona de furajare orientata spre sud.

Avantaje. Principalele avantaje ale utilizarii acestui tip de adaposturi sunt: cost redus, deci un capitalul de pornire mic; este o tehnologie prietenoasa cu animalele si cu mediul - practic, cresterea porcilor in aceste adaposturi este putin poluantă deoarece asternutul permanent asigurata o fermentare partiala a dejectiilor; adapostul poate avea si alte utilizarii (garaj, depozit materiale, adapost pentru pui, gaini, etc.);

Dezavantaje: creste consumul de furaje (mai ales in timpul iernii) deci scade eficienta utilizarii furajelor cu cca. 10%; costuri suplimentare cu asternutul; grupuri mari de animale.