Solutii tehnologice in cresterea porcilor

 

 

• La amplasarea fermei se va ţine cont în primul rând de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescătoriei de porci faţă de zonele locuite, asigurând  un cordon sanitar nepopulat împrejurul fermei de 1500 m.
• În al doilea rând se va ţine cont de căile de acces pentru aprovizionarea cu furaje şi alte materiale
• În final  se ţine cont de impactul asupra mediului în funcţie de colectarea şi deversarea dejecţiilor..
• În conformitate cu Ordinul nr. 171/13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protecţia porcilor materialele folosite pentru construcţiile grajdurilor precum şi echipamentele cu care porcii intră în contact trebuie să nu fie dăunătoare acestora, să poată fi uşor curăţate, spălate şi dezinfectate. 
• Circuitele electrice şi echipamentele trebuie să fie instalate în concordanţă cu regulile naţionale de aplicare a măsurilor de protecţia muncii, şi PSI pentru a se preveni accidentele.
• Porcii nu trebuie să fie ţinuţi permenent în întuneric şi trebuie luate măsuri care să permită o iluminare artificială sau naturală, corespunzătoare cerinţelor fiziologice şi de comportament.
• Pardoseala trebuie să fie netedă nealunecoasă astfel încât să nu cauzeze accidente, răniri sau suferinţe.
• Adăposturile pentru porci trebuie construite în aşa fel încât să permită fiecărui porc: să stea întins, să se odihnească şi să stea în picioare fără dificultate; să aibă un loc curat unde să se poată odihni; să vadă alţi porci.
• În conformitate cu Odinul nr. 171/2000 suprafeţele minime de pardoseală pentru fiecare porc sunt următoarele: 0,15 m² pentru porcii în greutate medie de până la 10 kg; 0,20 m² pentru porcii în greutate medie între 10 şi 20 kg; 0,30 m² pentru porcii în greutate medie între 20 şi 30 kg; 0,40 m² pentru porcii în greutate medie între 30 şi 50 kg; 0,55 m² pentru porcii în greutate medie între 50 şi 85 kg; 0,65 m² pentru porcii în greutate medie între 85 şi 110 kg; 1 m² pentru porcii în greutate medie peste 110 kg.
• Pentru realizarea parametrilor de microclimat se vor utiliza surse de încălzire numai în sectorul de maternitate şi în sectorul de tineret pentru vârstele mici.
• Ventilaţia va fi naturală prin coşuri de ventilaţie sau panouri rabatabile la ferestre.
• Elementele de construcţie a halelor, cele mai recomandate, sunt cărămida şi panourile de lemn cu izolaţie.
• In compartimentul de asteptare,
  • scrofiţele şi scroafele pot fi întreţinute în grup, în boxe comune, asigurându-se o suprafaţă de 1,3-1,5 m² pe cap de animal.
  • mărimea lotului este în funcţie de tipul şi suprafaţa totală a boxei, variind între 8-25 scroafe.
• Scroafele în călduri sunt scoase din grup şi menţinute individual pe perioada căldurilor, perioadă în care are loc şi monta.
• Compartimentul de scroafe gestante trebuie sa asigure o suprafata de 1,3 – 1,5 m² pe cap de animal.
• Cu 3-4 zile înainte de fătare, scroafele trebuie izolate, după o prealabilă spălare şi dezinfecţie, în boxe individuale de fătare.
  • Există mai multe tipuri de astfel de boxe însă ca o caracteristică generală, aceste boxe asigură o restricţionare a mişcărilor scroafei, permiţând astfel manoperele privind asistenţa la fătare şi prevenind accidentele prin strivirea purceilor.
  • Datorită faptului că în aceste boxe, scroafa şi purcei rămân pe toată perioada lactaţiei, trebuie prevăzute cu hrănitori pentru scroafă şi separat pentru purcei, sistem de adăpare separat pentru scroafă şi purcei
  • spaţiul destinat purceilor să poată fi încălzit prin diferite sisteme (plăci încălzitoare, becuri cu infraroşii) şi sistem de evacuare a dejecţiilor.
  • Cel mai utilizat model de boxă de fătare, a fost boxa de tip baterie, cu dimensiunile de 2,00 m pe 1,50 m, având central spaţiul destinat scroafei (2,00 m pe 0,60 m) pe grătar şi două zone laterale pentru purcei fiecare având 2,00 m pe 0,45 m, având o suprafaţă plină de 0,60 m pe 0,45 m formată dintr-o plăcuţă încălzitoare.
  • Tineretul este întreţinut în boxe comune cu spaţiu de odihnă plin şi spaţiu cu grătare pentru evacuarea dejecţiilor.
  • Suprafaţa utilă care trebuie asigurată pe cap de animal, pentru tineret, este de 0,30 m² până la greutatea de 30 kg, 0,40 m² până la greutatea de 35-40 kg.
  • Boxele trebuie prevăzute cu sistem de furajare şi adăpare automat, la nivelul accesibil purceilor.
  • Pentru reducerea stresului de adaptare la diferenţa de temperatură faţă de maternitate, deasupra boxelor se montează o reţea de prize care să poată alimenta, în primele 4-6 zile, becuri cu infraroşii pentru încălzirea suplimentară a zonei de odihnă a purceilor.
• Halele de tineret ca şi cele de maternitate, fiind spaţii încălzite, este necesar să aibă plafon şi sistem de ventilaţie reglabil.
  • Preluarea tineretului se face la greutatea de 35-40 kg, din sectoarele proprii de creşă, iar la popularea cu tineret se va ţine cont de asemenea de criteriile de lotizare în funcţie de sex şi greutate şi se va continua cu lotizări prin extracţie pe toată durata îngrăşării..
  • Gradul de tehnicitate al activităţii din acest sector, precum şi din sectorul de tineret, nu este la fel de ridicat ca cel din sectorul de reproducţie.
• Porcii la îngrăşat sunt cazaţi în hale cu amenajări interioare specifice acestei activităţi. Întreţinerea se face în boxe comune, mărimea grupei fiind în funcţie de dimensiunile boxei astfel încât să se asigure o suprafaţă utilă de 0,80 m² pe cap de animal.
  • Boxele de îngrăşare trebuie dotate cu sistem automat de adăpare şi de furajare, cu spaţiu separat de odihnă şi sistem de evacuare a dejecţiilor.
  • Încălzirea pe timpul iernii nu este necesară pentru porcii graşi,
  • însă pe timpul verii căldurile excesive diminuează consumul de furaje şi sporul zilnic, ceea ce face necesară asigurarea microclimatului în halele de îngrăşare prin ventilaţie automată sau ventilaţie naturală.
• Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului.
  • Colectarea dejectiilor ( fecala, urina, apa tehnologica ) se face prin canalele cu perna de apa din boxe.
  • Canalele pentru dejectii sunt prevazute cu preaplin, sub forma de sifon, care preia o parte din suspensiile din canal si le dirijeaza in canalele colectoare.
  • La suprafata canalelor cu perna de apa, se formeaza o pelicula de sediment fin,sub forma unei cruste semi-solide, sub care loc o fermentatie anaeroba, iar gazele nocive rezultate (NH3,H2S,CH4 ) sunt retinute la suprafata, sub gratare si prin sistemul de aerare cu caneluri,se realizeaza oxidarea si neutralizarea lor sub gratar, impiedicand poluarea aerului din compartiment.
  • Canalele cu perna de apa din compartimente se golesc periodic, la intervale de 50-80 zile si se spala apoi cu apa prin presiune sau prin purjare, pentru indepartarea sedimentelor colmatate.
  • Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare catre statia de epurare. Inainte de a intra in statie, apele trec printr-un camin cu site si gratare pentru retinerea resturilor grosiere dupa care ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin sedimentarea suspensiilor.
  • Apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde dupa ultima decantare partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturala biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor.
  • Partea solida ramane pe platforma formandu-se o patura de namol unde fermenteaza si se deshidrateaza dupa care se poate folosi ca ingrasamant in agricultura.
  • Pentru prevenirea poluarii mediului la nivelul fermei se vor utiliza pentru curatenia mecanica pompe de mare presiune (30 – 50 atm.) cu mare randament iar pentru dezinfectie se vor utiliza dezinfectanti cu spectru larg de actiune care sa inlocuiasca soda caustica si care sa nu se acumuleze in solul irigat cu ape reziduale provenite din adaposturile dezinfectate (in prezent exista o gama larga de dezinfectanti autohtoni si de import de tipul Septorom, Fordet, Cloroet, etc.care pot fi utilizati in functie de indicatiile specialistilor si de posibilitatile financiare).
• Accesul personalului in zona exploatatiei cu hale de animale
  • se face numai in echipament de protectie si prin filtrul sanitar. Pentru aceasta filtrul sanitar trebuie sa fie o cladire amplasata la intrarea in zona de exploatatie si sa fie prevazuta cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de strada si cu sala pentru echipamentul de lucru de interior,aceste incaperi fiind separate intre ele de o sala de dusuri .
  • Toata zona cu hale pentru animale trebuie sa fie imprejmuita cu gard si intre aceasta zona si gardul exterior al unitatii trebuie sa existe o zona de protectie sanitara.
  • Pentru autovehicule accesul in unitate se face numai prin-un dezinfector si numai in zona de protectie pentru puncte speciale cum ar fi rampa de incarcare sau buncare de furaje.
  • Pentru furaje se recomanda transbordarea in buncare fara a se patrunde in zona de exploatare.

 

• Solutii tehnologice optimizate pentru cresterea si furajarea porcinelor

(Dupa Institutul Kollistch RFG Dr. Meyer, 2001)

•  
  • SCROAFE IN ASTEPTARE: Compartiment de montă, până la 28 zile; dimensiunea boxei 2,2 m x 0,65 m; 10 ore/zi lumină, 120 lucsi la înălţimea ochilor; contact vizual cu vierul; temperatura 22°C; umiditatea 50-60%; furajare pana la monta acelasi ca in lactatie (4kg/zi lizina); 21 zile furaj slab energetic (2kg/zi lizina);
  • SCROAFE GESTANTE: Intreţinere în grup; mărimea grupei 12 scroafe; 2,2 m/scroafă; furajare din ziua 21-25 (3,5kg/zi lizina.
  • SCROAFE LACTATIE: Maternitate cu cuib de protecţie pentru purcei; maternitate 1,9 m x 2 m; 23°C; grătare din plastic; podea plină sub scroafă; cuibul pentru purcei 0,6 mp; pardoseală încălzită 1/3 sau cu lămpi cu infraroşii 2/3 cu 35°C temperatură; adăpători mixte scroafă-purcel; perioada de alăptare 28 zile; furaj pentru scroafe (2-6 kg/zi lizina progrsiv; furaj prestarter pentru purcei sugari se administreaza de la 7 zile.
  • TINERET: Compartiment pentru tineret; 20-50 cap/boxă; pardosea din plastic perforat; zona de defecare delimitată; zona de odihnă inchisă; temperatura 28°C; viteza curentilor de aer 0,1 -0,3 m/sec; furaj restrictiv 14 zile cu furaj dietetic pentru sugari; furaj cu 1,3 % lizina si 16% proteina
  • PORCI LA INGRĂŞAT: Hală de îngrăşare; hală tip pieptene cu guri de aerisire; 23°C; 80% umiditate; 2000 p.p.m. amoniac; pardosea din beton; evacuare dejectii prin sistem vană; 50 lucsi; 20 - 70 cap/boxă; pana la 60-70 kg furaje pe baza de cereale cu 1 % lizina si 18-20% proteina; peste 70 kg furajare lichida cu cu 0,85 % lizina si 16-18% proteina