Primul care semnaleaza necesitatea folosirii perdelelor forestiere de protectie in lume a fost marele agronom Ion Ionescu de la Brad in anul 1866, care in 1870 instaleaza pe terenul fermei sale de la Brad de langa Roman „o plantatie cu scop de a crea adumbriri contra vantului”.

Dupa Ion Ionescu de la Brad, marele silvicultor D.R. Rusescu, a publicat in anul 1904 studiul intitulat ,,Nesiguranta recoltelor agricole in Romania”, distins cu Medalia de aur a expozitiei din 1904, in care se recomanda, pentru prima data, pe baza de cercetari conduse stiintific, infiintarea perdelelor forestiere de protectie, a sirurilor de arbori si a palcurilor de padure, ca masuri de combatere a secetei in Campia Romana.

Acest studiu sa reluat in anul 1906 de D.R. Rusescu in lucrarea „Cestiunea impaduririlor artificiale in Romania”, lucrare premiata de Academia Romana. In lucrare se punea problema ridicarii procentului de impadurire din zona de campie de la 13% cat era in acea perioada (azi a ajuns sub 5 – 6%), la 20 – 25% considerat a fi optim pentru zona de campie.

In urma secetei excesive din anul 1935, la Congresul inginerilor din Romania desfasurat la Iasi, au fost prezentate o serie de referate si comunicari referitoare la infiintarea perdelelor de protectie ca masura de combatere a secetei.

In anul 1937 profesorul Marin Dracea fondatorul Institutului de Cercetari Forestiere in anul 1933, tinea la Societatea „Progresul Silvic” conferinta ,,Despre perdelele forestiere de adapost in tinuturile secetoase ale tarii”, iar institutul infiintat cu cativa ani inainte, era insarcinat, printr-un ordin al Ministerului Agriculturii si Domeniilor, sa intreprinda cercetari si experimente stiintifice si sa elaboreze tehnica de creare a perdelelor forestiere de protectie a campului.

Toate incepand cu anul 1935 si continuand pana spre anii 1944, au fost intreprinse de savantul Gheorghe Ionescu - Sisesti in calitate si de ministru al Agriculturii si de bunul sau prieten, marele silvicultor Marin Dracea. Din pacate munca lor depusa cu mare pasiune n-a fost concretizata in crearea unui Sistem national al perdelelor forestiere de protectie, pe spatii mari, ci numai in anumite locuri si numai la nivel de perdele forestiere de protectie individuale, iar altele in retele mai mici.

In anul 1940, reteaua de perdele forestiere experimentale infiintata de silvicultorii romani la Cuiuchioi este cedata Bulgariei odata cu Cadrilaterul, unde se infiinteaza acolo Institutul de ameliorari agrosilvice „Gherghe Dimitrov” de la Carvuna (fost Cuiuchioi). De mentionat faptul ca bulgarii, spre lauda lor, nu si-au desfiintat retelele de perdele forestiere de protectie, ba din contra, le-au dezvoltat continuu, iar azi practica o agricultura performanta, la adapostul acestora, chiar si fara irigatii.

In anul 1958, apare prima manifestare ostila perdelelor forestiere de protectie a campului din tara noastra, la ,,Consfatuirea pe tara a taranilor si lucratorilor din sectorul socialist al agriculturii” din 3 – 6 aprilie de la Constanta. Acest fapt a condus la sistarea plantarii perdelelor, iar mai tarziu, prin anii 1962 – 1964, la defrisarea celor plantate, chiar si a unor retele experimentale.

Ostilitatea este reluata in 1961 la Plenara CC al PMR. Ca urmare, prin HCM nr. 273 si 385 din 1962 se sisteaza plantarile, in continuare, a perdelelor forestiere de protectie a campului si a cailor de comunicatie si se intrerupe orice activitate de cercetare stiintifica si de productie in aceasta problema.

Dupa 40 de ani, este initiata in anul 2002 pentru prima data in Parlamentul Romaniei, Legea perdelelor forestiere de protectie, conceputa pentru a realiza Sistemul national al perdelelor forestiere de protectie in toata Campia Romana, Campia Tisei, Podisul Dobrogei, dealurile subcarpatice si de-a lungul cailor de comunicatie din toata tara, pe areale foarte intinse in vederea cresterii eficientei acestora pentru prevenirea si combaterea secetelor si a desertificarii si pentru atenuarea schimbarilor climatice de la nivel regional si global.

Dupa sase ani a fost promulgat si noul Cod Silvic – Legea nr. 46 / 2008. In acest cod silvic sunt prevazute o serie de facilitati pentru detinatorii de terenuri agricole care-si dau acceptul ca pe o parte (o fasie) din terenul pe care-l detin sa fie infiintate perdele forestiere de protectie. Suntem in 2011 si se constata ca exista foarte putine realizari in aceasta directie.

Daca avem in vedere efectele extrem de benefice ale perdelelor forestiere de protectie asupra culturilor agricole, chiar si fara irigatii, care sunt extrem de costisitoare, ne dam seama de avantajele enorme pe care le ofera acestea. Spre exemplificare in anii excesiv de secetosi, in culturi experimentale, s-au inregistrat sporuri de recolta la graul de toamna, la adapostul perdelelor forestiere de protectie de 71 – 800 %.

Prof. univ. dr. Marian Ianculescu

ARTICOLE SIMILARE

Protejarea culturilor contra vanturilor reci

(Informatii/Agrotehnica)

p Protejarea culturilor contra vanturilor reci se asigura prin prezenta perdelelor de protectie forestiere, instalarea de paravane de protectie si efectuarea de culturi intercalate de specii sensibile ...

Padurile Romaniei: Trecut, prezent si viitor. Politici si strategii

(Carti agricole - Natura si mediu/Natura si mediu)

... terenurilor degradate si corectarea torentilor. Perdelele forestiere.    > Regenerarea si conducerea arboretelor - de la teorii si deziderate, la solutii eficiente    > Romania, ...

Recomandari minime privind mentinerea peisajului

(Rural/Mediul rural)

... apa si valorificarea eficienta a acestora; ·         infiintarea de perdele de protectie in zonele mai aride, aliniamente forestiere de-a lungul drumurilor de ...

Schimbarea ponderii activitatilor agricole si infrumusetarea peisajului rural

(Editorial/Editorial)

... dar si prin colaborarea cu grupurile de voluntari si cu crescatorii de animale intentionam sa realizam plantarea un procent cat mai mare de arbori si perdele forestiere, care sa ofere protectie de intemperii ...

Recomandari minime privind mentinerea peisajul pe pajistile din tara noastra

(Actiuni de popularizare/Info Agra)

... si armonizarea peisajelor care au fost degradate antropic; Amenajarea cursurilor de apa si valorificarea eficienta a acestora; Infiintarea de perdele de protectie in zonele mai aride, aliniamente ...

Practici agricole prietenoase fata de mediul inconjurator

(Rural/Mediul rural)

... si pe reteaua cadastrala. Vegetatia lemnoasă va fi instalată sub forma cordoanelor de arbuşti sau arbori, cordoane complexe de arbori si arbusti, perdele forestiere, siruri de arbori. IN ZONA DE ...

Padurea noastra cea de toata zile

(Cultivarea plantelor/Silvicultura)

... principal sub forma perdelelor forestiere de protectie. O lege adoptata in acest scop intampina insa serioase dificultati in aplicare, nu doar din lipsa fondurilor necesare, cat mai ales din cauza faramitarii proprietatii ...

Din 1860 vorbim despre seceta si perdele de protectie

(Editorial/Editorial)

  Interesul pentru infiintarea perdelelor forestiere de protectie dateaza din 1860, cand ministrul de interne Ion Ghica, a promovat un proiect de lege, prin care se prevedea, in principal, impadurirea ...

Peisajul bocage si hai

(Rural/Mediul rural)

Bocage reprezinta o regiune de campie in care terenurile sunt separate intre ele prin perdelele de arbori si arbusti, regiune pe care sunt dispersate fermele agricole si ecosistemele naturale. Bocage ...

Clasificarea perdelelor forestiere de protectie

(Cultivarea plantelor/Silvicultura)

Perdelele forestiere de protectie sunt formatiuni paduroase cu lungimi diferite si latimi relativ inguste amplasate la o anumita distanta fata de un obiectiv cu scopul de a-l proteja impotriva unor factori ...