Masuri sanitar veterinare;

Ingogosarea larvelor.

Masuri sanitar veterinare

Spatiile de crestere a viermilor vor avea la intrare filtru - prag (dezinfector). Zilnic se va face dezinfectia aleelor de furajare si a filtrului prag cu solutie de formol 4% si lapte de var 20%.

Dupa iesirea larvelor din somn, inainte de prima masa, se vor pulveriza fin larvele cu solutie de formol 1% (50 ml / larvele provenite din 10 grame oua).

Preventiv se aplica tratamente cu antibiotice - cloramfenicol 1% (2-3 ml la 10 grame larve) sau tetraciclina (3-4 grame la 10 grame larve). Aceste antibiotice se administreaza pe frunza de dud in cantitate mica, care sa poata fi consumata in intregime de catre larve. Tratamentele se aplica din 6 in 6 ore, in varsta a IV - a, ziua a patra, dupa schimbarea asternutului.

Alte masuri: prevenirea intoxicatiilor; prevenirea atacului de sobolani, soareci, furnici, pasari, insecte. Se interzice, in hrana larvelor, administrarea lastarilor de dud infestati cu omida paroasa (Hyphantria cunea).

Controlul sanitar-veterinar al larvelor in varstele adulte se efectueaza obligatoriu pe baza de examen clinic, precum si pe baza de controlului microscopic, prin sondaje in varstele a IV -a si a V- a de catre medicul veterinar inspector de stat al circumscriptiei veterinare teritoriale.

Ingogosarea larvelor

Dupa parcurgerea varstei a V-a, larva atinge lungimea de 6-7 cm si greutatea de 4-5 grame. Larvele devin transparente, si la sa in urma lor fir de matase.

Sesizarea inceputului ingogosarii are o mare importanta, deorece neasigurandu-se imediat materialul de ingogosare, larvele migreaza, pierzand matasea, construiesc gogosi mici in strat sau depun matasea sub forma de covor, cea ce este o mare pierdere pentru productie.

Cunoscand bine simptomele ingogosirii si aceste particularitati, se instituie obligativitatea de a organiza imediat conditii optime de ingogosare.

Neglijandu-se, uneori aceasta etapa, se obtine gogosi de slaba calitate si putine.

Inainte de aseza materialul de ingogosire se schimba asternutul, iar in timpul urzirii gogosilor, temperatura cea mai indicata este de 23 grade C, umiditatea de 65% si o foarte buna aerisire.

Nu trebuie ca larvele sa fie deranjate, deoarece intrerup urzirea, cauta alt loc pentru ingogosare si pierd matasea.

Urzirea gogosilor dureaza 3 zile.

Materialele de ingogosare trebuie sa fie suficiente si asezate din timp si treptat pe stelaje, pentru ca larvele sa nu se ingramadeasca si sa urzeazsca gogosi duble.

Ca material de ingogosare pot fi folosite graterele de lemn, arici din plastic sau paie si in completare, ramuri de stejar, maturica, talas, paie. Materiale de ingogosare se aduna cu 7 zile de ingogosare pentru a se usca. Prin folosirea in stare verde se ajunge la patarea gogosilor.

Gratarele duble din lemn se confectioneaza din resturi de sipci cu distante egale intre ele. Gratarul are doua sipci parale de 55 cm lungime si 3 cm latime, peste care se bat sipci mai subtiri, la distante egale de 3 cm. Sipcile din randul al doilea trebuie sa se intercaleze intre spatiile dintre sipcile primului rand. Pentru larvele rezultate dintr-un gram de oua viermi de matase se vor calcula minim 5 gratare.

In timpul ingogosarii, unul dintre factorii care influenteaza calitatea gogosilor este lumina. Nu este indicat nici o lumina prea puternica si nici intuneric prea dens. La lumina puterica lungimea firului va fi mai mica si rezulta multa scama, iar la intuneric gogoasa este urzita rar. Lumina difuza trebuie sa cada uniform pe toate partile tufelor.

Larvele ramase in urma se muta separat pe stelaje si sunt hranite in continuare. Schimbarea sternutului se face zilnic, pentru a mentine conditii bune de curatenie si aerisire permanenta.

Momentul optim de recoltare a gogosilor se determina incercand "sunetul gogosi" prin scuturare sau taind cateva gogoase pentru a se constata transformarea larvelor in crisalide. Intarzirea recoltarii duce la apartia fluturilor si la perforarea gogosilor.

Recoltarea gogosilor de matase se incepe cu stelajul de jos, pentru ca larvele moarte sa nu cada pe gogosi si sa nu le degradeze. Se culeg mai intai cadavrele, gogosile neterminate si cele patate, pentru a se evita degradarea celor curate.

Daca s-au folosit la ingogosare tufe, maracini, talas, paie, acestea se ard imediat iar gratarele se trec prin flacara.

Dupa recoltare gogosile se curata de resturi, se claseaza si se valorifica.