Strategia „De la ferma la consumator” pentru dezvoltarea sustenabila a agriculturii romanesti

Detalii

Categorie: Afaceri agricole

03 Aprilie 2020

Din 2007 suntem cetateni europeni. Apartenenta la Uniunea Europeana ne ofera drepturi foarte importante la nivel socio-economic si politic, dar o data cu ele si responsabilitati serioase si obligatii presante. Una dintre responsabilitati este legata de asigurarea unei strategii de dezvoltare sustenabila a agriculturii romanesti, care sa valorizeze o prezenta inca ridicata a micilor producatori in rural.

In contextul urgentei determinate de criza climatica, Comisia Europeana a adoptat in decembrie 2019 cel mai ambitios pachete de masuri, care ar trebui sa permita transformarea Europei in primul continent neutru din punct de vedere climatic, pana in 2050. Este vorba de Pactul Ecologic European, document care urmareste cateva obiective majore:

• • sa stimuleze utilizarea eficienta a resurselor prin trecerea la o economie circulara, mai curata;
  • sa refaca biodiversitatea si sa reduca poluarea.

Pactul Ecologic European este noua strategie de dezvoltare, care isi propune sa dea inapoi mai mult decat foloseste. Aceasta arata cum trebuie sa ne transformam modul de viata, de munca, de productie si de consum pentru a putea trai mai sanatos si a face afaceri mai inovative.

Agricultura este unul dintre domeniile cheie care trebuie sa asigure acest tip de tranzitie. Pentru aceasta, Comisia Europeana a dezvoltat o strategie specifica, „De la ferma la consumator” (traducerea din engleza From farm to fork).

Strategia pune in evidenta rolul pe care producatorii si pescarii europeni trebuie sa si-l asume pentru a face trecerea spre o agricultura sustenabila. Este nevoie nu numai de o schimbare a modului de productie cat si a celui de consum, fiind necesara o implicare mai sustinuta a guvernelor pentru a asigura acces la informatii cu privire la hrana si modul in care aceasta este produsa.

De ce avem nevoie de strategia „De la ferma la consumator”?

In 2050, populatia lumii va ajunge la aproape 10 miliarde si avem nevoie ca toti acesti oameni sa aiba acces la alimente sigure, accesibile si hranitoare. In timp ce tranzitia catre sisteme alimentare mai durabile a inceput, FAO atrage in continuare atentia cu privire la importanta sustinerii micilor producatori in asigurarea unei alimentatii diverse si nutritive, acestia reprezentand totodata o plasa de siguranta pentru perioadele de criza.

Uniunea Europeana s-a angajat sa coordoneze Obiectivele de Dezvoltare Durabila, cu toate acestea, sunt necesare schimbari majore de comportament pentru a livra ce planuim. Provocarile sunt multe, de vreme ce vorbim despre probleme de mediu, sanatate si economice. Printre provocari se numara:

• poluarea aerului, apei si solului, pierderea biodiversitatii, schimbarile climatice si epuizarea resurselor. Intre 25-30% din emisiile globale de gaze cu efect de sera (GES) sunt atribuibile sistemului alimentar, iar in UE, agricultura este responsabila pentru aproximativ 11% din emisiile de GES

• risipa alimentara: in prezent, pierdem aproximativ 20% din alimentele produse in UE

• accesul la alimente: 36 de milioane de cetateni nu isi pot permite o masa de calitate

• obezitatea: peste jumatate din populatia adulta a UE acum supraponderala, aceasta contribuind la o prevalenta ridicata a bolilor legate de hrana si nevoia asistentei medicale

Strategia „De la ferma la consumator” va contribui la agenda europeana privind schimbarile climatice, protejarea mediului si conservarea biodiversitatii.

Cum va fi realizata strategia?

In termeni de timp, noua strategie va fi finalizata si promovata de catre Comisie UE pe parcursul anului 2020. In ceea ce priveste domeniul de aplicare, se va aborda fiecare etapa din lantul alimentar, de la productie si procesare, pana la comercializare, consum si comert international. Scopul strategiei este de a schimba modul in care producem si consumam, fara a face compromisuri cu privire la siguranta, calitate si accesibilitatea alimentelor. Tinta este crearea unei economii circulare, prin partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea si reciclarea materialelor si produselor existente cat mai mult posibil. In acest fel, ciclul de viata al produselor este extins, iar aceasta implica reducerea la minimum a deseurilor. Cand un produs ajunge la sfarsitul duratei sale de viata, materialele din care este facut sunt pastrate in cadrul economiei de cate ori este posibil. Acestea pot fi refolosite, creand astfel o valoare suplimentara.

Comisia se va consulta pe larg cu producatorii si alti operatori din sectorul alimentar, cetateni, ONG-uri si alte parti interesate, pentru a obtine echilibrul corect. Este necesar ca statele membre sa se implice si sa ofere intregul sprijin necesar.

Strategia este in proces de realizare si are 5 obiective principale:

• Asigurarea ca fiecare cetatean UE are surse de hrana sustenabile si accesibile

• Abordarea Schimbarilor climatice

• Protectia mediului

• Conservarea biodiversitatii

• Dezvoltarea agriculturii ecologice

La nivel european au existat deja mai multe reactii cu privire la importanta documentului strategic, precum si cu privire la masuri suplimentare care trebuie avute in vedere.

Fair Trade Advocacy Office transmite un comunicat de presa prin care se arata ca Pactul Ecologic European nu poate fi sustenabil daca nu este etic, respectiv ca este regretabil faptul ca Comisia recunoaste ca doar „fermierii si pescarii europeni sunt esentiali pentru gestionarea tranzitiei ”, ignorand rolul important al fermierilor non-UE care cresc si furnizeaza alimente consumate in Europa. Comunicatul in intregime poate fi consultat aici. 

De asemenea, peste 20 de organizatii din societatea civila solicita Comisiei Europene sa recunoasca impactul de mediu pe care il are o dieta bazata pe consumul excesiv de carne si oua. In scrisoarea semnata de organizatii care au reprezentanta si in Romania, dintre care amintim Greenpeace, Slow Food, Via Campesina, WWF si URGENCI, se mentioneaza ca Strategia „De la ferma la consumator” nu adreseaza in nici un fel lipsa de sustenabilitate a modelului actual de crestere a animalelor in Europa. Semnatarii documentului solicita Comisiei Europene dezvoltarea unui plan care:

• Sa stabileasca tinte concrete si masuri pentru reducerea productiei industriale de animale;

• Sa sustina modele mai bune de crestere a animalelor;

• Sa creeze conditii pentru a se imbunatati alegerile legate de consumul de alimente si bauturi.

Se atrage atentia ca industrializarea fermelor de animale s-a produs cu suportul masurilor politice si a subventiilor, fiind necesara si acum asumarea responsabilitatii politice pentru schimbarea acestui model.

Criza Coronavirus

Ne aflam in plina criza Coronavirus si efectele sunt resimtite mai ales de fermeri si de micii producatori. Chiar daca Agentia Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) a ajuns la concluzia ca „alimentele nu sunt o sursa probabila sau o cale de transmitere” a noului COVID-19, ne confruntam cu o serie intreaga de probleme.

O treime din populatie se afla in carantina, ceea ce genereaza o adevarata criza atat in lantul de distributie, cat si privind accesul la produsele agroalimentare.

Criza COVID-19 a adus o serie de probleme atat in interiorul Uniunii Europene cat si in relatiile comerciale cu alte continente. Tari precum Kenya si Africa de Sud sunt furnizori importanti pentru Europa de legume si fructe proaspete, si se confrunta cu probleme legate atat de productie cat si de transport al acestora catre continent. Dificultatea de a asigura transportul pe distante mari, cresterea perioadei de asteptare a camioanelor cu mancare pentru trecerea granitelor interne UE precum si probleme legate de lipsa fortei de forta de munca, sunt doar unele dintre provocarile cu care ne confruntam in aceste saptamani.

In multe tari, forta de munca este sezoniera si se bazeaza pe muncitorii emigranti, acestia confruntandu-se acum cu restrictii de mobilitate. De exemplu, in Spania, care este cel mai mare exportator de fructe si legume din UE, trebuia sa ajunga un numar de 16.000 de muncitori sezonieri din Maroc, care sa ajute la culesul capsunilor.

Se poate preconiza astfel o crestere a nevoii de a produce mai mult si mai divers la nivel local, dar si de schimbare a comportamentelor de consum, in vederea favorizarii produselor de sezon. In acest context, apare in spatiul public o preocupare tot mai ridicata a consumatorilor de a dezvolta lanturi alimentare scurte. Pentru Romania, poate fi si o oportunitate de a relansa discutia despre importanta sociala a fermelor de semi-subzistenta si dezvoltarea unor masuri de atragere a fortei de munca in agricultura, inclusiv din randul persoanelor care si-au pierdut locurile de munca in contextul COVID-19.

Materialul este realizat in cadrul proiectului Trade Fair, Live Fair, implementat in 18 tari din Europa, cu co-finantare din partea Uniunii Europene, in perioada 2017-2021. Proiectul urmareste promovarea la nivel european a unor politici favorabile dezvoltarii durabile, cu accent asupra tematicii de consum si productie durabila.

Asociatiile CRIES si Mai Bine sunt parteneri ai proiectului in Romania, participand la implementarea mai multor activitati: organizarea unor sesiuni de formare pe tema Comertului Echitabil pentru un numar de 150 de persoane; organizarea la Timisoara si Iasi a unor evenimente de constientizare publica, inclusiv Ziua Mondiala a Comertului Echitabil; informarea parlamentarilor romani din Parlamentul Europei cu privire la activitatea Grupului de lucru pe tema Comertului Echitabil.

• < Anterior
• Următor >