Christian Felber, “inventatorul” economiei binelui comun a prezentat la Congresul Mondial IFOAM, de la Istambul, caracteristicile de baza ale modelului sau.
In opinia sa, o schimbare a sistem fundamental la nivel global este esentiala daca dorim sa avem un model viabil de societate durabila. Conform sondajelor, 90% dintre persoanele intervievate doresc ca sistemul actual sa se schimbe. El spune ca din 2008 si pana in prezent 1.700 de firme din 15 de tari au imbratisat miscarea binelui comun si aproximativ 200 de firme au implementat deja matricea binele comun. In luna octombrie Christian Felber a primit Premiul International de Carte 2014, la Targul de Carte de la Frankfurt, iar lucrarea sa a fost evaluata ca cea mai buna carte de afaceri a anului.
Noul model vrea sa schimbe regulile principale ale jocului economic, in scopul de a promova valorile si comportamentele care favorizeaza relatiile umane. Valorile din prezent monetariste-economice, cum ar fi profitul si concurenta ce reglementeaza relatiile socio-economice a transferat modele de comportament si de valoare din viata de zi cu zi, in afara valorii demnitatii umane.
Noul model are scopul de a re-defeni conceptului de afaceri de succes si de a inlocui parametri de PIB, castiguri, etc, cu parametrii care masoara gradul de satisfactie personala in economie si societate.
Christian Felber ia act de faptul ca multe constitutii si legislatii includ principiul ca economia ar trebui sa serveasca interesul general si binele comun sau public. Astfel, Christian Felber afirma ca punerea in aplicare a binelui comun in economiei nu este nimic mai mult decat adaptarea economiei capitaliste reale (valori principale, care sunt profitul si concurenta), la principiile constitutionale. Economia binelui comun trebuie sa prevaleze, printre altele, cateva principii de baza care reprezinta valorile umane: incredere, onestitate, responsabilitate, cooperare, solidaritate, generozitate și compasiune .
Valorile unei companii dupa noul model sunt: demnitatea umana, solidaritatea, justitia sociala, sustenabilitatea ecologica, practica democratic cu angajatii, furnizorii si clientii. In functie de aceste valori consumatorii isi vor permite sa aleaga produsele.
