Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

Cresterea nutriilor - tipuri si linii pureSuccesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltarea corporala sau blana astfel incat crescatorul poate sa aleaga reproducatorii cei mai buni, dand la o parte animalele cu insusiri mai slabe.


In acest scop sunt necesare si registrele genalogice din care sa poata constata si gradul de inrudire a animaleleor alese.

Imperecherile inrudite sau consagvine sunt mai pretentios de condus si solicita mult discernamant din partea unor persoane cu pregatire speciala in acesta materie. Consacvinizarea poate duce in unele situatii la compromiterea intregului program de ameliorare, daca este facuta la intimplare. Dupa gradul de inrudire, consagvinizarea poate fi mai restransa, respectiv imperecherea unor indivizi pana la gradul al treilea de rudenie (veri intre ei, unchi cu nepoate etc.), sau mai indepartata.

Ca metoda de imperechere ''incestul'' se foloseste in cazuri bine justificate, pentru consolidarea anumitor insusiri superioare sau pentru fixarea ereditara (genetica) a unor insusiri prestioase la indivizii folositi apoi la formarea unor varietati noi. Scopul consagvinizarii moderate este acela de a concentra pe aceeasi indivizi cat mai multe din insusirile bune ale blanii: suprafata, uniformitate, desimea pufului si spicului intermediar etc, care cresc valaoarea unui animal. Cand indivizii alesi acumuleaza un numar mare de insusiri pretioase care se transmit fidel la descendenti, fara a afecta caracterele de baza ale tipului, se creeaza linii de sange. Cand astfel de insusiri sunt transmise de un mascul, acesta este intemeietor de linie, iar cand este vorba de o femela, aceasta formeaza o familie sau o linie de sange matern.

In practica cresterii nutriilor in tip sau linie pura (curata) se foloseste imperecherea consagvina moderata, intre rude de la gradul al 5-lea in sus. Pentru a se evita consagvinizarea mai stransa, in crescatorie trebuie sa existe mai multi masculi, precum si realizarea imperecherilor dupa liste genealogice riguros intocmite. In crescatoriile care produc material biologic de reproductie se practica imperecherea consagvina de orice grad, ''improspatarea-sangelui'' facandu-se prin incrucisari de infuzie. In privinta calitatii produsilor liniilor de sange, mamele (femelele) au rol important, caci de felul cum sunt ele intretinute in perioada gestatiei si alaptarii, depind calitatile urmasilor.

Incrucisarea in tipuri de linii. Metisii au o ereditate zbuciumata sau instabila, de o deosebita plasticitate, asupra careia conditiile de mediu pot actiona mai usor, accentuand atat insusirile bune cat si defectele. De aceea, in actiunea de formare a varietatilor de culoare, la incrucisare trebuie sa se tina seama neaparat de acest lucru si sa se creeze conditiile de crestere corespunzatoare (hrana, adapost si ingrijire), astfel descendentii degenereaza usor. Ca rezultat a unor incrucisari, se pot naste atat metisi argintii cat si de culoare. De exemplu, la incrucisarea nutriilor albe italiene cu nutrii standard, toti produsii din prima generatie vor fi argintii. Prin imperecherea metisilor femele cu masculii albi se obtin metisi o parte albi si o parte argintii. Femele metise din generatia a 2-a sunt folosite mai departe pentru obtinerea descendentei de culoare, fiind imperecheate cu masculi de culoare din grupa lor de metisi, iar masculii din aceasta generatie sunt sacrificati pentru blana. Prin folosirea femelelor metise pentru obtinerea nutriilor colorate, se obtine o marire a capacitatii de reproductie, exprimata in cele din urma intr-o crestere numerica a tineretului. Nutriile aurii (de Kalingrad) reprezinta un tip aparte de culoare fiind bine stabizata (fixata genetic) si este dominata in imperecheri (de exemplu cu nutrii standard). In urma acestui fapt se poate realiza usor o crestere foarte rapida (de tip industrial) al acestei varietati. Experientele au demonstrat ca prin folosirea la incrucisari a masculilor aurii cu femela standard, s-au obtinut produsi colorati in procent de 50-80%.

Daca cererea industriei de blanuri s-ar orienta la un moment dat inspre culoarea limonia (lamaie) se pot obtine cu precizie astfel de produsi, din incrucisarea masculilor aurii, cu femele albe, de tip italian mergand mai departe cu incrucisarile acestor metisi limonii intre ei, vom obtine toate cele trei tipuri de culoare (auriu, alb, limoniu), care au stat la baza incrucisarii. Pentru obtinerea nutriilor de culoare polara crescatorul poate sa incruciseze nutrii metis argintii, obtinte din cele albe italiene, cu cele de culoarea lamaiei. In acest caz, un sfert din produsi vor avea culoarea alba de zapada (polare). Continuandu-se imperecherea acestor animale se constata extinderea culorii, la o mare parte din metisi. Pentru consolidare genetica a acestor culori se pot face incrucisari noi, ale albelor polare cu albe italiene.

Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica

  

Noutati

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

20-01-2021 Animale de blana

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>

Boli specifice virale la iepuri

12-12-2019 Iepuri

Boli specifice virale la iepuri

In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>

Consumul de furaje la iepuri

19-06-2019 Iepuri

Consumul de furaje la iepuri

In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>

Boli ale pielii la iepuri

20-03-2019 Iepuri

Boli ale pielii la iepuri

In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>

Alimentatia iepurilor de casa

05-02-2019 Iepuri

Alimentatia iepurilor de casa

Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

13-08-2018 Iepuri

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

03-06-2018 Iepuri

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

19-04-2018 Iepuri

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>

Rasele grele de iepuri

02-02-2018 Iepuri

Rasele grele de iepuri

Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>

Ameliorarea la iepurii de casa

12-11-2017 Iepuri

Ameliorarea la iepurii de casa

Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

12-07-2017 Iepuri

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>