Particularitatile fiziologiei reproductiei la iepuri

Reproductia la iepurePutem preciza ca in ce priveste fiziologia aparatului genital la femela, durata medie a ciclului estral la iepuroaica este de 6 zile, in conditiile unei temperaturi exterioare de 16-18°C, o luminozitate de 16 ore pe zi si o furajare si adapare la discretie.


Perioada de estru dureaza 1-3 zile si revine dupa aproximativ 12, 18 si chiar 31 de zile dupa monte sterile cu preudogestatie. Acest ciclu estral poate fi asociat cu un ciclu vaginal, cu modificari anatomice si care pot fi asociate prin: variatia pH-ului masculului vaginal, procentajul de leucocite, temperatura rectala, sau cand pH-ul in momentul estrului este acid. Eliberarea ovulului din ovar (ovulatia) este conditionata de actul montei, care stimuleaza tractusul genital femel si duce la transmiterea prin sistemul nervos medular, apoi central, a unor informatii capabile sa declanseze ovulatia. Aceste informatii sunt ordonate in maduva spinarii si transmise bulbului rahidian si formatiuni reticulare. Mesajul ''tactil'' ajunge apoi in talamus si rainencefal. Aici se afla centrul ce declanseaza reactia reflexa a femelei, de refuz fata de mascul. Mesajele ''erotice'', vizuale, auditive, gustative sunt comparate de memoria corespondenta acestora, iar confirmarea comparatiei decide producerea ovulatiei, care are loc usor.

Influenta factorilor de mediu are importanta mare asupra receptorilor senzoriali, ei putand infuenta negativ, cu compromiterea bunei desfasurari a ovulatiei. Declansarea ovulatiei pleaca de la necortex pe cale nervoasa si ajunge la hipotalamus. Mesajul ''electric'' nervos este astfel convertit in mesaj hormonal denumit ''releasing factor'' (LHRF) sau ''releasing GnRH'' (LHRH). Acest hormon (LHRH), prin torentul sanguin capaciteaza axul hipofizo-hipotalamus astfel ca anterohipofiza sa secrete, dupa situatie, unul din cei trei hormoni: LH; FSH; LTH. Ovulatia nu se produce intotdeauna cu aceiasi regularitate, fapt care constituie o problema necunoscuta. Aceasta capacitate ovulatoare este optima sub controlul stimulator al trompelor, oviductului si uterului, pentru ca trompele singure exercita o actiune defavorabila, dar selectiva, astfel ca speramtozoizii neviabili sunt distrusi. Dupa eliminarea din ovar, ovocitele sunt aspirate de pavilionul oviductului, segment in care are loc fecundarea lor (dupa numai cca. o ora dupa eliberarea lor). Materialul seminal este depus in partea superioara a vaginului. Circulatia spermatozoizilor este foarte rapida, ei putand atinge portiunea de fecundare in cca 30 de minute dupa actul de imperechere. Intre acest timp de parcurgere, spermatozoizii parcurg faza de maturare, devenind apti pentru fecundare. Din concentratia de cca.150-200 de milioane spermatozoizi ejaculati, numai cca.2 milioane (10%) ajung in uter. Ovulele fecundate ajung in uter dupa cca. 72 ore de la ovulatie. In traversarea oviductului, ovulele se divid in stadiul de morula. Peretele uterin se diferentiaza, dantela uterina aparand dupa 5-8 zile de la monta. Implantarea ovulei se poate spune ca are loc in a 7-a zi dupa monta, cand este in faza blastocid. Intre a3-a zi a 15-a zi, procentul de progesteron creste. Placenta se dezvolta, atingand greutatea maxima in a 16-a zi. Iepuroaica are ovulatie declansata de actul montei (1-10 ore dupa salt monta). In lipsa unui ciclu sexual, iepuroaica se considera in estrus cand accepta masculul, ceea ce, cu unele variatii individuale, se intampla aproape permanent.

Dupa monta la iepuroaica pot interveni doua situatii: fie ca poate avea loc ovulatia si nefecundarea ovulului, urmata de pseudogestatie cu corp galben persistent, ce poate dura cca 17 zile, sau fie ca ovulatia este urmata de fecundatie si gestatie instalata, cu implantarea zigotului in mucoasa uterina, care are loc la 180 de ore dupa monta, dupa care placenta devine functionala. Corpul galben de gestatie persista pe toata durata gestatiei, creandu-se o legatura foarte strinsa intre placenta si corpul galben.

Procesul de parturitie (fatare) se declanseaza odata cu involutia corpului galben si primul semn exterior al acestei involutii este pregatirea cuibului de fatare de catre iepuroaica, smulgerea parului. Imediat dupa fatare se matureaza un nou folicul, care antreneaza dupa sine estrul si posibilitatea unei noi imperecheri, urmata de evolutie si fecundatie. Femela gestanta continua sa accepte masculul, fara a dauna embrionului si fara a se instala o noua gestatie, de aceea diagnosticul gestatiei se face numai prin palpare, cu mare precautie, de regula la 12-14 zile de la monta.

La iepuroaica, durata gestatiei are o mare importanta deoarece in functie de aceasta depinde viabilitatea produsilor, de exemplu la 27-28 zile (1% din cazuri) iepurasii mor in cateva minute, la 29 de zile (in 2% din cazuri) iepurasii mor dupa 3 zile prin inanitie fiind in imposibilitatea de a suge, la 30 de zile (in 9% din cazuri), iepurasii sunt bine dezvoltati si fara par, la 31 de zile (50% din cazuri), parul apare dupa o zi, la 32 de zile (in 31% din cazuri), deschid ochii dupa 11 zile, la 33 de zile (in 6% din cazuri), iepurasii au par la fatare si deschid ochii dupa 8-9 zile. Practic durata normala de gestatie este cea de 30-31 de zile, in conditiile asigurarii unor bune conditii de intretinere.

Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica

  

Noutati

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

20-01-2021 Animale de blana

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>

Boli specifice virale la iepuri

12-12-2019 Iepuri

Boli specifice virale la iepuri

In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>

Consumul de furaje la iepuri

19-06-2019 Iepuri

Consumul de furaje la iepuri

In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>

Boli ale pielii la iepuri

20-03-2019 Iepuri

Boli ale pielii la iepuri

In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>

Alimentatia iepurilor de casa

05-02-2019 Iepuri

Alimentatia iepurilor de casa

Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

13-08-2018 Iepuri

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

03-06-2018 Iepuri

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

19-04-2018 Iepuri

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>

Rasele grele de iepuri

02-02-2018 Iepuri

Rasele grele de iepuri

Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>

Ameliorarea la iepurii de casa

12-11-2017 Iepuri

Ameliorarea la iepurii de casa

Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

12-07-2017 Iepuri

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>