In furajarea viteilor si a vacilor adulte intilnim citeva aspecte care trebuiesc strict evidentiate si urmarite in ceea ce priveste furajarea.
Hranirea vacilor in perioada de repaus mamar. Perioada de repaus mamar este absolut necesara si chiar cruciala pentru vacile de lapte, fiindu-i caracteristice urmatoarele: vitelul realizeaza o crestere ce reprezinta ¾ din greutatea corporala la nastere; vacile isi intensifica metabolismul, continuarea depunerii rezervelor corporale in saptamina a 8-a inainte de fatare; apetitul scade, devenind cel mai redus; vacile manifesta activitati comportamentale specifice pregatirii pentru fatare si inceputul lactatiei; furajele trebuie sa aiba un continut mai mic de calciu deoarece in aceasta perioada se definitiveaza osatura vitelului, iar prin depuneri masive de calciu, acesta creste in volum, rezultind probleme la fatare. Cu aproape doua luni inainte de fatare, vaca trebuie lasata din muls (intarcata) pentru a-si reface rezervele din organism si pentru ca fatul (vitelul) sa se dezvolte normal. In tot acest timp, gospodarul are grija ca furajarea sa fie bine echilibrata, mai bogata in finuri si mai saraca in nutreturi concentrate si se elimina total din ratie nutreturile suculente acide (porumb siloz, borhot, etc.). Furajele trebuie sa fie de calitate, fara mucegaiuri, ne-inghetate sau cu pamint pe ele, iar apa sa aiba temperatura normala (din put, fintina), nu rece sau cu gheata. Furajele se administreaza in 2-3 tainuri, la distante de 6-7 ore intre ele, tainul de seara fiind in cantitate mai mare, in special grosiere sau fin.
Hranirea vacilor dupa fatare. Dupa fatare, organismul vacii trece prin transformari importante: scade in greutate, are loc o deshidratare puternica si o modificare a metabolismului in vederea producerii unor cantitati mari de lapte. Pentru eliminarea deshidratarii datorita fatarii si a laptelui produs, se impune ca timp de 2-3 zile, vaca sa primeasca zilnic cite o galeata cu suspensie de tarita de griu in apa calda, la care se adauga 30-50 grame sare (o lingura). In aceasta perioada de refacere care dureaza aprox. 40 de zile si in cea imediat urmatoare, este necesara o furajare de virf in care se administreaza furaje suculente, completate cu fin si concentrate care stimuleaza productia de lapte.
Hranirea vacilor in functie de productia de lapte. Un aspect deosebit de important si mai putin respectat, este acela legat de stabilirea cantitatii de concentrate pe care fiecare animal il primeste functie de productia zilnica de lapte. Pentru obtinerea unui litru de lapte, in medie, se administreaza aproximativ 350-400 g concentrate de buna calitate . Imediat dupa fatare, vaca va primi zilnic o cantitate de concentrate mai mare decit cantitatea de lapte obtinuta prin muls. La o mulsoare zilnica de 10 litri lapte pentru care in mod normal se administreaza aproximativ 4 kg concentrate acesta va primi 7-8 kg conc. In acest fel cantitatea de lapte zilnic va creste pina cind se va obtine un maxim ce nu mai este influentat de furajare celelalte componente zilnice din hrana fiind oarecum la discretie. In acest moment se va scadea ratia de concentrate pina cind se va mulge o cantitate mai mica de lapte. Crescind din nou ratia de concetrate pina la revenirea laptelui la cantitatea maxima am stabilit ratia finala la un randament ideal de valorificare al furajelor , fara pierderi.
Hranirea tineretului taurin. 0-3 luni. Alimentatia de baza este constituita din laptele matern, respectindu-se cu strictete perioada colostrala si cel putin 25 zile perioada de alaptare cu lapte integral, intarcarea producindu-se in general la 30 – 35 de zile. Pentru categoria de la 0 la 3 luni, furajarea se completeaza cu concentrate care au un continut de proteina ridicat (tip I), consumindu-se in medie 55-60 kg. Concentratul va fi administrat la discretie si va fi completat cu finuri de foarte buna calitate.
Hranirea tineretului taurin 3-6 luni. In aceasta perioada furajul de baza este constituit din concentrate cu continut mediu de proteina (tip II), ele reprezentind principala sursa de furajare, consumindu-se aproximativ 150 kg /perioada. Finurile se dau in continuare la discretie.
Hranirea tineretului taurin 6-12 luni, 12-18 luni. In aceasta perioada se administreaza concentratul tip III, in medie de 2 –2,5 kg/zi, iar finul se da pe baza de ratii (2 kg/zi) introducindu-se in acelasi timp in ratie si suculentele.
Hranirea tineretului taurin peste 18 luni Cand vitica a fost montata, se administreaza concentrate de tip III in medie de 2 kg/zi, in rest, alimentatia este ca la vacile gestante.
Erorile de alimentatie determina afectiuni metabolice si functionale. Acestea se inregistreaza cu precadere in perioada de repaus mamar, cit si in perioada de inceput de lactatie. Pe ansamblu, erorile alimentare provoaca nu numai stare de boala, determinind si scaderea productiei de lapte.
Carentele si dezechilibrele nutritionale produc o serie de tulburari cum ar fi: cetoza (acetomenia) care apare la inceputul lactatiei si sfirsitul gestatiei si se datoreaza cantitatilor prea mari de suculente in ratie si cantitate mica de fibroase. Se manifesta prin scaderea semnificativa a productiei de lapte si apetit capricios, animalul degaja un miros pronuntat de acid butiric (fructe fermentate). Alcaloza ruminala apare in momentul dezechilibrului ratiei, cind aceasta contine prea multa creta furajera sau faina de oase. Aceasta se depune in rumen, ducind la perturbarea miscarilor intestinale pina la disparitia acestora. Animalul prezinta asa numita “febra a laptelui” care se intilneste la vacile cu productii mari de lapte aflate la 3 –a sau a 4-a lactatie. Aceasta survine in prima sau a doua zi dupa fratare si evolueaza cu pareze temporare, glanda mamara se modifica fiind mult marita si fierbinte. Tetania de iarba apare la vacile cu productie mare de lapte datorita continutului mare de potasiu si substante azotate din iarba si continutului redus de magneziu. Este o boala de adaptare si pentru a fi prevenita, trebuie facuta o trecere traptata de la regim de hrana uscata la pasune, care trebuie facuta in mimimum 8 zile, cind pasunatul nu trebuie sa depaseasca 1-2 ore/zi. Carentele alimentare prelungite duc la modificari metabolice importante ale proteinelor, lipidelor si in dinamica hormonala, ducind in cele din urma la sindrom de infecunditate si sterilitate, boli ale oaselor. Toate aceste tulburari nutritionale pot fi prevenite prin adoptarea unei strategii rationale in hranirea bovinelor, respectiv respectarea cerintelor nutritionale in functie de starea fiziologica a animalului, de anotimp (furajele de sezon), virsta animalului si zona geografica.
malex.sapte.ro
