Exploatarea taurinelor pentru productia de carne

Detalii

Categorie: Bovine

13 August 2019

Desi taurinele au un indice mai scazut de transformare a furajelor in carne decat alte specii si au un randament mai mic de taiere, daca se analizeaza cota de participare a diferitelor specii de animale domestice la realizarea productiei totale de carne, se observa ca taurinele se gasesc pe primul loc cu circa 35-40%. Acasta situatie se datoreste faptului ca taurinele valorifica resurse furajere care nu intra in alimentatia omului.

Carnea de turine este apreciata datorita calitatilor ei igienico-alimentare si gustative. Daca se analizeaza preferintele consumatorilor, se observa si aici o schimbare. In trecut, era preferata carnea grasa provenita de la rasele specializate pentru carne. Astazi este ceruta pe piata carnea mai slaba, cu o cantitate mai mica de grasime superficiala, insa marmorata si perselata, frageda si de culoare mai deschisa. Acest fapt a determinat o schimbare in orientarea crescatorilor spre rase care dau carne mai multa. Astazi este mult mai apreciata carnea de la rasele mixte: Simmental, Schwyz, a raselor de carne frantuzesti - Chrolaise si Limousin. In crescatorile de peste ocean si in Anglia se foloseste din ce in ce mai mult incrucisarea raselor vechi de carne cu rasa charolaise sau chiar cu Simmmental.

In privinta productiei de carne de taurine, in perioada actuala si in perspectiva, la noi in tara se urmaresc: sporirea cantitatii, imbunatatirea calitatii, scaderea costurilor de productie. Pentru sporirea cantitatii de carne se recomanda taierea tineretului taurin dupa atingerea greutatii de 400 kg, iar toate animalele adulte se se sacrifice numai dupa o reconditionare prealabila. Imbunatatirea calitatii carnii pentru a corespunde cerintelor actuale se realizeaza utilizand metode si tehnologii noi, intensive si semiintensive de ingrasare. Prin ingrasarea viteilor de varsta tanara se obtine o dezvoltare mai mare a musculaturii si o carne mai frageda. Tot in acest scop se efectueaza incrucisari intre vacile din rasele de lapte si mixte, care nu fac obiectul selectiei, cu tauri din rasele de carne, iar viteii rezultatii sunt supusi ingrasarii intensive.

Reducerea costului carnii de taurine se realizeaza prin organizarea unor complexe de tip industrial cu capacitati de 5000-6000 capete pe serie, care folosesc nutreturi combinate si o ingrasare intensiva sau semiintensiva. In aceste ferme, procesele grele de munca sunt mecanizate, se foloseste un personal mai redus si se face economie de furaje. Furajele ieftine, care se folosesc in conditiile ingrasarii semiintensive si extensive, sunt tocate si amestecate cu uree, melasa si borhoturi, astfel ca se mareste mult valoarea nutritiva, creste sporul mediu zilnic si in acelasi timp, rentabiltatea. Factorii individuali care influenteaza productia de carne sunt factori genetici si factorii externi de mediu. Factorii genetici care determina capacitatea productiva sunt tipul fiziologic, rasa si individualitatea.

Tipul fiziologic digestiv si cel digestivo-respirator este caracteristic animalelor cu aptitudini pronuntate pentru carne. Se caracterizeaza printr-un torace larg, rotund, adanc, cu o dezvoltare mare a musculaturii trenului mijlociu si posterior. Datorita metabolismului de tip anabolic, animalele care apartin acestui tip depun usor grasime.

Rasa. Rasele specializate pentru carne dau o cantitate mare de carne nu numai datorita greutatii lor, ci si datorita faptului ca au un randament ridicat la taiere si procent redus de oase in carcasa. Sunt si rase mixte, cu aptitudini foarte bune de carne, ca Simmental, Schwyz, Baltata romaneasca etc, care dau atat cantitati mari de carne cat si o carne mai slaba, suculenta, foarte bine apreciata.

Individualitatea. In cadrul unei rase exista indivizi cu aptitudini de carne mai pronuntate decat altii; ei ajung la greutati mari si randament mare la taiere. In conditii identice de hranire si intretinere intre indivizii unei rase, sunt diferente mari in privinta productiei de carne determinate de varsta, sex, tip morfologic, precocitate si stare de sanatate.

Varsta. Influenteaza mult productia de carne. Cea mai mare productie o dau animalele adulte; animalale tinere dau o cantitate mica de carne, greutatea lor fiind mica. La cele batrane, cantitatea de carne scade datorita randamentului mai mic la taiere. Varsta influenteaza nu numai cantitatea de carne ci si calitatea ei. Animalele tinere, sub 6 luni, dau o carne cu valoare calorica mica, cu procent ridicat de apa, pe cand cele batrane, ingrasate, dau o carne cu valoare calorica ridicata, insa aceasta nu mai ofera fragezimea mult dorita. Carnea cea mai valoroasa este produsa de tineretul ingrasat in varsta de 1-2 ani.

Sexul. Masculii dau o cantitate mai mare de carne decat femelele, datorita greutatii lor mai mari. Calitativ insa, carnea vacilor este superioara mai ales daca ele sunt tinere.

Starea de sanatate influenteaza nemijlocit productie de carne. Animalele bolnave slabesc si productia lor de carne este redusa.

Factorii externi mai importanti care influenteaza productia de carne sunt: tipul si nivelul de hranire si sistemul de ingrasare. Tipul de hranire este diferit in functie de ponderea in ratie a unor anumite furaje: astfel in cazul in care in ratie predomina furajele fibroase si suculente, deosebim tipul voluminos de hranire, iar cand furajele concentrate reprezinta 60-80% din valoarea nutritiva a ratiei avem tipul concentrat de hranire. Nivelul de hranire poate fi scazut, cand ratia administrata este sub cerintele normale de hranire, sau ridicat, cand ratia depaseste normele de hranire. In primul caz animalele sunt subalimentate, iar in al doilea caz, supraalimentate. Supraalimentatia are o influenta negativa neta atat asupra cantitatii, cat si calitatii carnii. Supraalimentatia da rezultate pozitive in ingrasarea intensiva a tineretului pana la 1 an; peste aceasta varsta este uneori neeconomica, avand o consecinta negativa mai ales asupra calitatii carnii, datorita depunerii mari de grasime in muschi si la suprafata carcasei.

Stadiul ingrasarii poate influenta in mod deosebit atat cantitatea de carne obtinuta, cat si calitatea acesteia. Cu cat creste greutatea animalelor ingrasate, creste randamentul la taiere, deci cantitatea de carne neta, scade procentul de apa din carne si creste valoarea ei calorica.

Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica

• < Anterior
• Următor >