La purcei, carenta in fier se traduce prin “anemia feripriva” intalnita frecvent la sugari. Se mai numeste si “anemia de lapte”. Carenta in fier, este o carenta tipica pentru cresterea intensiva intalnindu-se numai in conditiile in care porcii sunt crescuti pe paviment betonat, fara contact cu solul natural.
Boala apare la purceii de 2-4 saptamani si este determinata de cativa factori. In primul rand purceii se nasc cu o zestre de fier foarte scazuta (47 mg/fier); hemoglobina scade imediat dupa nastere la 24 de ore. Deci la majoritatea purceilor se intalneste o anemie prin lipsa de fier, chiar daca ea nu poate fi stabilita clinic. In ficat exista numai 4-5 mg fier, care se consuma foarte rapid. Necesarul de fier pe animal pe zi ar fi aproximativ 10 mg Fe, in timp ce aportul prin colostru este de numai 1 mg/zi. Desi capacitatea de absorbtie de catre mucoasa intestinala este integral acriva la purcelul nou nascut, proteinele necesare transportului sau si mai ales enzimele implicate in mobilizarea fierului hepatic nu sunt suficient dezvoltate.
Anotimpurile reci, umede, adaposturile neventilate produc stresari care favorizeaza infectii aparente sau inaparente, care declanseaza mult mai rapid si mai evident anemia. Ca si patogeneza are loc o reducere continua a incarcarii eritrocitelor cu hemoglobina, fapt observat pe linga anemia pielii si mucoaselor si prin accelerarea respiratiei la cele mai reduse miscari. Lipsa oxigenarii determina nu numai oprirea in crestere, dar mai evident da tulburari dispeptice, traduse prin diaree, slabire prin lipsa de aport, hipoxie generala si cerebrala, determina somnolenta, apatie, hiporexie, incapacitate de termoreglare etc.
Simptomatologia poate evolua sub doua forme principale: acuta si subacuta. Forma acuta se traduce pe fondul unei stari bune de intretinere printr-o paloare exagerata a pielii (aspect de pergament sau de hartie) pe tot corpul, dar mai ales pe suprafata urechilor. Din cauza hipoclorhidriei sau achiliei, purceii fac usor indigestii laptoase ,murind brusc daca supraincarcarea gastrica nu se indeparteaza prin vomitare. Forma subacuta este cea mai intalnita. Purceii devin apatici, fara vioiciune, obosesc usor, pastreaza decubitul lateral din cauza somnolentei. Semnul caracteristic este paloarea pielii si a mucoaselor, respiratia ingreunata, frecventa cordului de peste 150-200 contractii/minut. Apar tremuraturi musculare si adesea moarte prin hipoglicemie. Se constata o scadere exagerata a hemoglobinei. Purceii care supravietuiesc se refac lent, in 6-7 saptamani, cand incep sa consume concentrate.
Diagnosticul este usor de precizat pe aspectul clinic si rezultatele examenului hematologic iar prognosticul este foarte grav, morbiditatea depasind 75% din purceii nou nascuti si tineri, mortalitatea variind intre 25-50%. Ca tratament curativ se administreaza fier pe cale orala dar pe aceasta cale se absoarbe intr-o proportie redusa de 2-14%. Preparatele injectabile contin in general 50-70 mg fier/ml si se administreaza in doze de 1-2 ml. Administrarea unei cantitati mai mari duce la o resorbtie rapida si poate antrena moartea animalelor. Putem spune ca masurile de prevenire utilizate in ultimii ani se bazeaza, in principal, pe administrarea parenterala de preparate pe baza de fier, mai ales in fier dextran, in doze de 150 mg, deobicei administrat in ziua a 3-a sau de 70-75 mg fierdextran la varsta de 2-4 zile repetata dupa 10-12 zile.
Medic veterinar
Dr.Galatanu Diana Monica
