Prevenirea si combaterea intepaturilor cauzate de capuse

Capusele-Prevenire si combaterePentru ca populatia sa detina informatii cu referire la unele date caracteristice acestei specii, despre rolul pe care capusele il au ca vector in transmiterea unor boli grave la oameni si animale, dar si despre implementarea unor actiuni menite sa limiteze prezenta acestor paraziti in zonele favorabile inmultirii lor, precum si de prevenire a infestarii specilor receptive, facem urmatoarele precizari:


Capusele sunt artropode parazite ce populeaza suprafata corpului fiind gasite pe tegumentele mamiferelor, sau in blana lor, sau pe pielea pasarilor. Sunt paraziti hematofagi, care cu ajutorul aparatului bucal se hranesc prin intepat si supt si se prind ferm de pielea animalului, sau a omului. Sunt necesare mai multe zile pana cand sunt saturate cu sange. In acest timp masa lor corporala creste semnificativ.

Ciclul biologic al capuselor (larva, nimfa si adult) are nevoie de 3 gazde pe care se dezvolta consumandu-le sangele. O femela adulta consuma cel putin 0,6 ml sange si depune cel putin 10.000 de oua.

Viata capuselor pe corpul gazdei este scurta (citeva zile), difera in functie de numarul de gazde necesare realizarii ciclului biologic si de capacitatea fiecarui stadiu de a rezista la infometare.

Capusele sunt de dimensiuni foarte mici, insa pot fi vizibile cu ochiul liber, masculii sunt negri, iar femelele sunt negre cu abdomenul rosu. Dupa afinitatile ecologice, capusele se clasifica in capuse endofile (de adapost) si capuse exofile.

Capusele endofile sunt cele care traiesc in grajduri, locuinte, crapaturile zidurilor, vizuini, pesteri si paraziteaza animalele in perioadele de odihna.

Capusele exofile, cu prezenta in spatiul liber, se urca pe firele de iarba sau se deplaseaza pe pasune pentru a gasi gazdele. In cazul in care conditiile sunt nefavorabile, ele se ascund in tufisuri, in sol etc.

Capusele-Prevenire si combatere 2Atasarea de gazda se face in timpul trecerii acesteia pe langa firele de iarba pe care se gasesc capusele. Capusele paraziteaza o varietate foarte mare de gazde terestre, cum ar fi: amfibieni, reptile, pasari si mamifere. Calea de a infesta si de a infecta ca vector, o noua gazda este contactul fizic (ele nu sar, nu zboara, dar se ataseaza de corpul victimei).

Capusele se localizeaza preponderent in zona capului si a gatului. putand cauza imbolnaviri severe si uneori, chiar fatale, atat la animale cat si la oameni, din cauza toxinelor injectate odata cu saliva (paralizia de capuse) a consumului de sange care poate duce la anemie grava, inducerea unor stari alergice si chiar soc anafilactic etc.

Localizarea pe gazda difera in functie de specia acesteia si de stadiul evolutiv, astfel:

    • la bovine - pe perineu, pliul iei, axila dar si pe salba, la baza coarnelor , pe uger, coada,
    • la ovine – in zona sternala, membrlele, coada, pliurile salbei, etc.,
    • la cabaline – pe coama si coada,
    • la caine – in regiunea capului, regiunea axilara fata interna a coapsei,
    • la pisica si pasari – in regiunea capului.

In organismul uman afectiunile au ca simptome manifestari asemanatoare gripei: febra, cefaleea, greata, voma, uneori simptomele pot evolua sub clinic, greu de sesizat.

In plus, ranile pe care le produc creeaza porti de intrare pentru infectii secundare, sau produc diferite afectiuni ale pielii, durere sau tumefactii.

Capusele transmit (vehiculeaza) o serie de agentii patogeni prin:

    • saliva - injectarea de saliva produce lezarea vaselor de sange si transmiterea unor boli grave (boala Lyme, bacterioze, leptospiroze, babesioze sau un tip de meningoencefalita).
    • prin consum de lapte crud sau produse lactate obtinute din lapte netratat termic se poate produce infectarea cu virusul encefalitei de capuse la om.

Inmultirea exagerata si raspandirea capuselor pe arii tot mai extinse, ajungand din zonele impadurite, pana in gradinile din spatele locuintelor. a fost generata de o serie de factori, incluzand: 

    • specificul inmultirii capuselor, o femela adulta depune peste 10.000 de oua intr-un ciclu evolutiv. 
    • inmultirea exploziva a populatiilor de caini comunitari, pisici, rozatoare si de animale salbatice, ca principali vectori.
    • modificarile in utilizarea pesticidelor.
    • comertul intensiv cu animale.
    • numarul mare de cladiri sau spatii urbane parasite, adaposturi de animale neigienizate si nedezinfectate.
    • dezvoltarea zonelor suburbane.

In baza acestor informatii, personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitare veterinare, atentioneaza autoritatiile locale, proprietarii de animale si nu in ultimul rand populatia de necesitatea implementarii a unor actiuni stabilite prin programe comune cu alte autoritati de la nivel judetean, respectiv:

    • Identificarea permanenta a zonelor considerate cu risc biologic ridicat si informarea celorlalte autoritati responsabile.
    • Initierea unor campanii de informare, prin medicii veterinari oficiali, in zonele cu risc ridicat, pentru constientizarea crescatorilor de animale, a organizatiilor pentru protectia animalelor cu masurile ce se impun pentru prevenirea infestarii animalelor si a imbolnavirii oamenilor prin intepatura de capusa.
    • Responsabilitatea autoritatiilor locale privind efectuarea dezinsectiilor in spatii si cladiri nefunctionale, in parcuri, zone de agrement, pajisti naturale cu vegetatie abundenta, precum si colectarea si deparazitarea cainilor comunitari.
    • Efectuarea lucrarilor de defrisare a resturilor vegetale necomestibile a arboretului de pe suprafetele de pajisti naturale infestate.
    • Monitorizarea permanenta a modului cum sunt respectate reglementarile legale privind circulatiei animalelor (bovine, ovine, caprine, animale de companie) prin localitati, in parcuri si locuri de agrement.
    • Efectuarea, prin personalul sanitar veterinar, de examene clinice la speciile de animale gazda a capuselor, precum si afluirea de probe la laboratorul D.S.V.S.A. judetean pentu identificarea capuselor prin examene de specialitate.
    • Colaborarea cu medicii veterinari pentru efectuarea actiunilor de prevenire si combatere, in special a tratamentelor antipartazitare, a dezinfectiilor, dezinsectiilor si a deratizariilor, in situatile in care aceste actiuni se impun.
    • Colaborarea permanenta cu alte autoritati judetene, responsabile, prin informari reciproce si actiuni comune pentru realizarea masurilor cuprinse in programul judetean.
    • Populatia sa se protejeze purtand imbracaminte adecvata, la picnic, sa evite zonele impadurite sau cu vegetatie inalta in perioada calda a anului si sa retina in cazul unei intepaturi cauzate de capuse, urmatoarele:
        • capusele nu se rup, ci se extrag cu o penseta chiar de la locul de insertie pe piele, altfel clestii capusii raman in interiorul pielii si pot infecta locul unde au patruns;
        • dupa indepartarea capusei, se dezinfecteaza locul cu iod;
        • daca starea generala nu se amelioreaza, trebuie mers de urgenta la medicul de specialitate.

Combaterea efectelor nedorite cauzate de capuse este in mod fundamental, pe langa o problema de sanatate publica si o chestiune economica, care trebuie sa isi faca efectele pe termen mijlociu si lung. Reusita actiuniilor de combatere a capuselor cere o conceptie si o executie corecta, avand in vedere ca o activitate ocazionala, facultativa sau de rutina, este echivalenta cu o irosire a eforturilor specifice si a fondurilor investite. Lupta pentru diminuarea populatiilor de capuse trebuie sa fie condusa prin metode ecologice si medicale, in mediul lor de viata libera si respectiv pe animalele gazda. Cu cat se au in vedere mai multe caracteristici biologice, cu atat cresc sansele de reusita.

In acest context este necesar ca toti factorii implicati in aceasta activitate, respectiv autoritatiile locale, crescatorii de animale, alte segmente de populatie, in colaborare cu specialistii din domeniu, pe langa necesitatea detinii unor informatii cu referire la rolul pe care capusele il au ca parazit si in principal ca vector in transmiterea unor boli grave la oameni si animale sa se si implice in realizarea actiunilor comune cuprinse in programul judetean stabilit. 

Dr. Pentea Ioan
Secretar Executiv al Colegiului Medicilor Veterinari din Judetul Sibiu

 

Noutati

Prevenirea imbolnavirilor la animale si pasari in perioada cu temperaturi scazute

06-01-2017 Sanitar / veterinar

Prevenirea imbolnavirilor la animale si pasari in perioada cu temperaturi scazute

Ninsorile si temperaturile scazute din perioada de iarna, pot afecta starea fiziologica si de sanatate a efectivelor de animale si pasari care sunt crescute in fermele comerciale sau in gospodariile ale populatiei, daca nu sunt respectate normelor de protectie si bunastare, prin care sa se asigure toate conditiile impuse in aceasta perioada si care se refera la biosecuritate, adapostire, hranire, ingrijire, exploatare, transportul la alte locatii. Mai multe>>

Obezitatea la animale

04-12-2016 Sanitar / veterinar

Obezitatea la animale

Obezitatea este o forma de malnutritie intalnita la toate speciile de animale, caracterizata prin prezenta unor depozite excesive de grasime, avand o repartitie uniforma sau localizata. Excesul de lipide stocate in oraganism exercita o actiune nociva asupra aparatului cardiovascular, a aparatului respirator, influenteaza negativ termoreglarea, capacitatea de aparare, activitatea neuroendocrina, productia de lapte, oua, reproductia (reducerea fecunditatii) si capacitatea de adapare (sensibilitate... Mai multe>>

Profilaxia si combaterea rozatoarelor

19-11-2016 Sanitar / veterinar

Profilaxia si combaterea rozatoarelor

Transmiterea si raspandirea unor agenti patogeni (virusuri, bacterii, rickettsii, paraziti) si implicit a unor boli la animale si de la animale la om, sau dintr-un loc in altul, sunt cauzate de contactul cu vectori contaminati, reprezentati de artropode (tantari, muste, gandaci, capuse) dar si de animale, in special de rozatoare (sobolani, soareci, sau alte rozatoare din mediul silvatic). Mai multe>>

Riscul de pesta porcina africana si extinderea focarelor de gripa aviara in Europa

17-11-2016 Sanitar / veterinar

Riscul de pesta porcina africana si extinderea focarelor de gripa aviara in Europa

Mai multe focare mari de pesta porcina africana au fost identificate atat in Rusia, cat si in tarile invecinate, iar subtipul de gripa aviara H5N8 a revenit pe continentul european, fiind detectat la pasari salbatice si domestice din Germania, Austria, Elvetia, Ungaria, Polonia, Tarile de Jos, Danemarca si Croatia. Mai multe>>

Seminarul romano-olandez pe tema rezistentei la antimicrobiene 'Luptam Impreuna'

01-11-2016 Sanitar / veterinar

Seminarul romano-olandez pe tema rezistentei la antimicrobiene 'Luptam Impreuna'

In data de 1 noiembrie 2016, la Palatul Parlamentului, a avut loc loc seminarul cu tema 'Rezistenta Antimicrobiana' organizat de catre ANSVSA in colaborare cu Ambasada Olandei. Seminarul s-a dovedit a fi o platforma de dezbatere si schimb de experienta intre specialistii din cele doua tari privind cooperarea dintre autoritati, medici veterinari si fermieri pentru promovarea si aplicarea utilizarii prudente a antimicrobienelor in medicina veterinara. Mai multe>>

ACEBOP trage un semnal de alarma privind utilizarea profilactica a antibioticelor la animale

20-10-2016 Produse si servicii sanitar veterinare

ACEBOP trage un semnal de alarma privind utilizarea profilactica a antibioticelor la animale

Asociatia Crescatorilor si Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din Romania trage un semnal de alarma privind utilizarea profilactica a antibioticelor la animalele furnizoare de produse alimentare. Esecul multor tari europene in actiunile de stopare a utilizarii excesive a antibioticelor in cresterea animalelor a fost aspru criticat de catre expertii comunitari. Mai multe>>

Recomandari privind pregatirea si ingrijirea animalelor pentru perioada de iarna

17-10-2016 Zootehnie

Recomandari privind pregatirea si ingrijirea animalelor pentru perioada de iarna

Apropierea anotimpului de iarna si totodata trecerea treptata a unor specii de animale (bovine, ovine, caprine si cabaline) la sistemul de crestere si exploatare in stabulatie permanenta, impune crescatorilor de animale si pasari, sa intreprinda si sa realizeze din timp o serie de actiuni care sa protejeze starea fiziologica si de sanatate a efectivelor care sunt crescute in exploatatiile comerciale sau in exploatatiile nonprofesionale din gospodariile populatiei. Mai multe>>

Optilit - Solutia dovedita pentru prevenirea si controlul infectiilor si bolilor in fermele de animale

09-10-2016 Produse si servicii sanitar veterinare

Optilit - Solutia dovedita pentru prevenirea si controlul infectiilor si bolilor in fermele de animale

Grajdurile si adaposturile curate previn epidemiile si asigura bunastarea animalelor. Igiena in cadrul fermelor zootehnice, atat a celor de mici dimensiuni cat si a celor de crestere intensiva, este un element cheie pentru prevenirea pierderilor cauzate de boli si epidemii. Mai multe>>

Ziua Mondiala de Lupta impotriva Rabiei (turbarii)

28-09-2016 Sanitar / veterinar

Ziua Mondiala de Lupta impotriva Rabiei (turbarii)

Anual la 28 septembrie, ca urmare a deciziei Aliantei Mondiale pentru Controlul Rabiei se marcheaza Ziua Mondiala de Lupta impotriva Rabiei (turbarii), avand ca scop de a sensibiliza populatia despre riscul de imbolnavire si de a informa asupra modului de prevenire si a modalitatilor prin care cetatenii si autoritatiile responsabile pot determina eliminarea principalelor surse de rabie la nivel national si global. Mai multe>>

Colegiului Medicilor Veterinari, Filiala judetului Sibiu, la ceas de analiza a activitatii pentru perioada 2013 - 2016

16-09-2016 Cabinete veterinare

Colegiului Medicilor Veterinari, Filiala judetului Sibiu, la ceas de analiza a activitatii pentru perioada 2013 - 2016

Profesiunea de medic veterinar este o profesie liberala si independenta, cu organizare autonoma reglementata, care este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei, in cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari. in acest context medicii veterinari isi propun permanent sa isi organizeze mai bine activitatea, sa raspunda eficient si profesional la solicitarile celui mai apropiat partener, crescatorul de animale. Mai multe>>

Prevenirea si combaterea intepaturilor cauzate de capuse

22-08-2016 Sanitar / veterinar

Prevenirea si combaterea intepaturilor cauzate de capuse

Pentru ca populatia sa detina informatii cu referire la unele date caracteristice acestei specii, despre rolul pe care capusele il au ca vector in transmiterea unor boli grave la oameni si animale, dar si despre implementarea unor actiuni menite sa limiteze prezenta acestor paraziti in zonele favorabile inmultirii lor, precum si de prevenire a infestarii specilor receptive, facem urmatoarele precizari: Mai multe>>