Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat.

De fapt, dupa aceste sarbatori, incepe munca obisnuita in gospodarie. Femeile torc, tes si infrumuseteaza casa, iar barbatii se ocupa de aprovizionarea cu furaje si apa proaspata la vite, cai, oi si pasari.

In perioada Bobotezei se citesc semnele cerului si pamantului, urmarind zborul pasarilor, pentru a ghici cum va fi anul agricol, care urmeaza. De Boboteaza (Botezul Domnului), se sfintesc apele, iar apa primita se pastreaza tot anul, avand efecte miraculoase pentru vindecarea durerilor si alungarea raului din casa si gospodaria de animale.

De ajunul Craciunului in stil vechi (6 ianuarie), la sarbii din Banat, stapanul casei aduce o ramura de stejar pe care o arde in cuptor, pentru a avea atatea bucurii cate scantei sar din lemn. Seara se manca hrana de post, din care nu lipseste dovleacul copt, servit de pe un servet intins jos pe un strat de paie. Craciunul in stil vechi se sarbatoreste cu mese imbelsugate in care la loc de cinste este “Cesnica”, o prajitura cu multa nuca si miere.

Data de 10 ianuarie este una dintre cele mai importante zile ale lunii. In aceasta zi este sarbatorit sfantul Grigorie, protectorul caldurii si inamicul frigului. In 11 ianuarie, urmeaza la rand cuviosul Teodosie cel mare, recunoscut drept sfant al copiilor. Micutii nascuti in aceasta zi primesc, adesea, numele de Teodor sau Teodora.

Pe 13 ianuarie urmeaza revelionul sarbilor si ucrainenilor iar pe 16 ianuarie Sfantul Petru de Iarna sau Miez de Iarna. Este prima zi importanta din Anul Lupului, animal dacic sacru. Considerat stapanul cheilor raiului, sfantul Petru este vazut si ca patron al lupilor. In zona Orastiei, femeile care lucrau in aceasta zi, la spalat sau la tesut, aveau sa intampine adevarate nenorociri, potrivit credintei populare.

Ultima sarbatoare traditionala a lunii este pe data de 17 ianuarie si se numeste ziua Circovilor, care tine trei zile. In sate oamenii obisnuiesc sa aprinda in aceste zile, focuri pe malul raului, pentru a alunga duhurile malefice si pentru a le da drumul pe apa.