Exista o marja considerabila de actiune pentru imbunatatirea sanatatii solurilor in Europa, se arata intr-un nou raport al Curtii de Conturi Europene. Gardianul finantelor UE critica eforturile depuse de UE pana in prezent pentru a asigura gestionarea durabila a solului si constata ca Comisia Europeana si tarile din UE nu au utilizat suficient instrumentele financiare si legislative pe care le aveau la dispozitie. Auditorii au observat ca standardele UE sunt adesea lipsite de ambitie si ca statele membre nu directioneaza fondurile catre zonele cu cele mai presante probleme ale solului.
Raportul da urmare unei analize care arata ca intre 60 % si 70 % din solurile din Europa au o stare proasta de sanatate, in parte din cauza unor practici deficitare de gestionare a solului si a gunoiului de grajd.
Solul furnizeaza nutrienti, apa si oxigen si serveste drept suport pentru cresterea plantelor. Or, utilizarea excesiva a ingrasamintelor in agricultura are un impact negativ asupra calitatii apei si asupra diversitatii plantelor si a animalelor. Normele UE, cum ar fi cele aplicabile politicii agricole comune (PAC) si Directiva privind nitratii, incurajeaza imbunatatiri ale modului de gestionare a solului si a gunoiului de grajd. Auditorii estimeaza ca valoarea finantarii din PAC consacrate sanatatii solului intre 2014 si 2020 a fost de aproximativ 85 de miliarde de euro. Directiva privind nitratii limiteaza utilizarea azotului provenit din gunoiul de grajd in zonele poluate.
„Solul este esential pentru viata si reprezinta o resursa neregenerabila”, a afirmat doamna Eva Lindström, membra Curtii responsabila de acest raport. „Or, in Europa, suprafete mari au o stare proasta de sanatate. Acest lucru ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru ca UE sa isi suflece manecile si sa refaca sanatatea solurilor europene. Nu putem intoarce spatele generatiilor viitoare. Modificarile care urmeaza sa fie aduse normelor UE sunt o oportunitate pentru legiuitorii UE de a imbunatati standardele legate de sol in intreaga Europa.”
Auditorii au constatat ca instrumentul UE de asigurare a conformitatii fermierilor cu conditiile de mediu, asa-numita „ecoconditionalitate”, are potentialul de a combate amenintarile pentru sol, dat fiind ca standardele aferente se aplica pe 85 % din terenurile agricole. Totusi, aceste conditii, pe care fermierii trebuie sa le indeplineasca pentru a primi plati in cadrul CAP, nu merg suficient de departe. Cerintele pe care tarile din UE le stabilesc cu privire la sol nu necesita practic schimbari ale practicilor agricole si pot imbunatati doar marginal sanatatea solului. Pentru perioada 2023-2027 s-au adus unele imbunatatiri, dar schimbarile operate pana in prezent in statele membre nu sunt suficiente si risca sa aiba doar un impact minor asupra gestionarii durabile a solului si a gunoiului de grajd.
Tarile din UE ar fi trebuit sa aloce finantare pentru zonele cu probleme acute ale solului. Or, acestea nu au directionat catre zonele respective decat o mica parte din fondurile lor de dezvoltare rurala care sunt utilizate pentru a sprijini practici agricole voluntare benefice pentru mediu. Programele de dezvoltare rurala ale statelor membre contineau putine masuri in materie de gestionare a gunoiului de grajd, in pofida problemelor cunoscute legate de surplusul de azot.
Comisia are dificultati in a obtine o imagine de ansamblu a modului in care tarile din UE aplica cerintele in materie de gestionare a gunoiului de grajd, deoarece datele furnizate de acestea sunt incomplete. Lacunele de la nivelul datelor inseamna si ca nu pot fi calculate medii la nivelul UE. In plus, derogarile slabesc eficacitatea restrictiilor privind aplicarea gunoiului de grajd. De exemplu, poluarea solului a crescut in fermele care au beneficiat de derogari privind limitele de azot. Auditorii observa si ca procedurile de constatare a neindeplinirii obligatiilor impotriva tarilor care nu respecta Directiva privind nitratii necesita un timp foarte lung.
Context
UE s-a angajat sa indeplineasca obiectivele de dezvoltare durabila ale Organizatiei Natiunilor Unite, dintre care sapte au un impact direct sau indirect asupra solului. La nivelul UE nu exista insa o definitie acceptata cu privire la gestionarea durabila a solului. Comisia pregateste in prezent o initiativa legislativa privind protejarea, gestionarea si refacerea solurilor din UE si tocmai a publicat o propunere pentru o directiva noua vizand sanatatea solului. Aceasta va fi discutata de Parlamentul European si de Consiliul UE in lunile urmatoare. Obiectivul UE este de obtine soluri sanatoase pana in 2050.
Cercetarile arata ca ecosistemul solurilor din Europa va continua sa se degradeze din cauza diferitor factori. Pragul sustenabil recomandat in legatura cu eroziunea solului este depasit pe aproximativ 25 % din terenurile din UE si majoritatea solurilor din UE prezinta, de asemenea, un risc de pierdere a biodiversitatii. Solul are nevoie de azot pentru a sustine cresterea plantelor. Un deficit de azot poate antrena degradarea solului, in timp ce un excedent de azot poate cauza poluarea apelor si eutrofizare. In UE, cele mai ridicate valori de poluare din perioada 2012-2015 au fost inregistrate in Cipru si in Tarile de Jos; Tarile de Jos au avut cea mai ridicata valoare cunoscuta si intre 2016 si 2019, cea mai recenta perioada pentru care exista date.
Auditul a acoperit perioada 2014-2022 (standardele aferente acesteia au fost prelungite pentru a acoperi anii 2021 si 2022) si are o dimensiune prospectiva pentru perioada 2023-2027. Auditorii au evaluat daca Comisia Europeana si statele membre utilizasera in mod eficace instrumentele UE pentru gestionarea durabila a solurilor agricole si a gunoiului de grajd. Esantionul de audit a inclus cinci tari din UE: Germania, Irlanda, Spania, Franta si Tarile de Jos.
CCE – Curtea de Conturi Europeana
