Astfel, s-a obtinut cresterea co-finantarii nationale a platilor directe pentru Romania incepand cu anul 2010. Ca rezultat al negocierilor, Romania a obtinut un procent mai mare care se aplica din anul 2010, si anume 50% din nivelul platilor directe aplicat in Comunitate in 2004. Romania a obtinut posibilitatea de a suplimenta platile directe cu cca. 800 milioane euro de bugetul national in decurs de trei ani, respectiv 2010 – 2012. Se estimeaza ca urmarea acestei decizii, ca platile la ha vor creste cu cca. 40 euro, fata de nivelurile prevazute in Tratatul de aderare.

In ceea ce priveste normele pe care fermierii trebuie sa le respecte pentru a avea acces la subventii, tara noastra a obtinut avansarea pana la 1 ianuarie 2016 a termenului de aplicare a cerintelor de eco-conditionalitate privind bunastarea animala in ferme (propunerea initiala a fost 2014). In caz de nerespectare de catre fermieri a regulilor comunitare, este permis statelor membre sa nu aplice o sanctiune (reducere sau excludere) pentru ajutorul financiar comunitar de pana la 100 €. Aceeasi suma este prevazuta separat pentru dezvoltare rurala si eco-conditionalitate (pentru plati directe). Pentru Romania acest punct reprezinta un avantaj datorita numarului mare de fermieri care lucreaza un numar mic de hectare: 4 - 5 ha.

Un alt punct important al negocierilor privind bilantul de sanatate al Politicii Agricole Comune il constituie articolul 68 din propunerea de Regulament care prevede ca Statele membre pot utiliza pana la 10% din plafoanele lor nationale bugetare pentru plati directe (la hectar) in sectoarele lor prioritare, pentru masuri referitoare la protectia sau ameliorarea mediului sau pentru imbunatatirea calitatii si a comercializarii produselor agricole. Un rezultat important al negocierilor a fost stabilirea procentului maxim de finanţare de 10% in cazul noilor state membre la nivelul plafonului integral al platilor directe (corespunzator pentru. România anului 2016).

In urma negocierilor au fost alocate fonduri suplimentare pentru noile state membre in cuantum de 90 milioane € anual. Romania si Bulgaria sunt principalele beneficiare deoarece sprijinul se deruleaza timp de 6 ani.

Romaniei ii revine astfel suma de 17,7 mil. € anual pe o perioada de sase ani, insumand 106,2 mil. € fata de Polonia de exemplu, careia ii revine o suma de aproximativ 92 milioane euro. Domeniile pentru care se poate utiliza aceasta finantare in cazul Romaniei sunt: sectorul lapte, orez, activitati agricole desfasurate in zone cu conditii dificile de productie agricola etc. Procentul maxim care poate fi utilizat din cei 10% pentru plati cuplate cu productia (adica sustinerea directa a productiei agricole) a fost stabilit la 3,5%, fata de 2,5% cat era propus initial.

Cotele nationale de lapte au fost suplimentate cu 1% pe an timp de 5 ani (2009 - 2013) pana la eliminarea acestora in anul 2015. Masura prevazuta in Programele nationale de dezvoltare rurala privind investitiile in fermele de lapte, poate fi finantata pana la 31 martie 2014 (cofinantarea nationala fiind astfel un ajutor de stat permis).

De asemenea, s-a obtinut mentinerea mecanismelor de interventie pe piata de cereale, pentru graul dur, orez dar si in sectorul laptelui. Astfel, interventia pe piata pentru grâul de panificatie va avea loc in perioada de interventie de la 1 noiembrie la 31 mai, la nivelul pretului de interventie de 101,31 €/t pana la o cantitate maxima de 3 milioane tone la nivelul intregii Uniuni Europene.

Daca aceasta cantitate este depasita, interventia va putea continua, dar nu la nivelul pretului de interventie, ci va avea loc prin licitatie publică. Licitatia publica presupune ca producatorii la nivel comunitar sa faca oferta de cantitati si preturi; pe baza ofertelor, CE decide in final cumpararea la interventie pentru ofertele de pret cele mai scazute, indiferent din ce Stat membru privind acestea.

In ceea ce priveste asigurarile pentru riscuri de piata si conditii naturale, valoarea maximă a sprijinului public in cazul utilizarii acesteia este de 65%, spre deosebire de actualele prevederi comunitare din sectorul veterinar si fitosanitar, unde se aplica o finantare publica de numai 50%. Din finanţarea publica pentru aceasta masura, UE asigură o co-finantare de 75%, restul urmand sa fie asigurat din bugetul national.

Modularea este un mijloc de transfer/realocare bugetar(a) a(l) unor sume din Pilonul I (subventii directe pe ferma) catre Pilonul II (dezvoltare rurala). Comisia propune cresterea progresiva a modularii, altfel spus, reducerea subventiilor pe ferma si transferarea fondurilor spre dezvoltare rurala. Modularea nu se aplica beneficiarilor platilor directe in valoare totala de pana la 5.000 EUR.

Vechile state membre aplica in mod obligatoriu modularea din anul 2005 la nivelul a 5% din plafonul platilor directe, insa numai pentru fermele care primesc mai mult de 5.000 € plati directe. Statele noi vor aplica modularea din 2012, în timp ce Bulgaria si Romania sunt exceptate de la modulare pană in 2013 inclusiv.

Perspectiva financiara post 2013 urmeaza a fi negociata in anii urmatori, pana in 2013. Altfel spus, Romaniei nu i se aplica aceasta reducere a subventiilor pana in 2013, dimpotriva, permitandu-i-se sa creasca aceste subventii din bugetul national pentru a ajunge mai repede la nivelul maxim permis.

Comisia a propus eliminarea masurii de scoatere a terenurilor din circuitul agricol ca instrument de control al aprovizionarii. Statele membre vor avea la dispozitie instrumente corespunzatoare pentru a asigura conservarea beneficiilor ecologice actuale rezultate in urma scoaterii terenurilor din circuitul agricol. Consiliul a adoptat abolirea cerintelor de „set-aside” asa cum sunt prevazute in regulamentul privind platile directe.

Un alt punct important al negocierilor il constituie cresterea limitei maxime de investitii pentru tinerii fermieri de la 55 mii euro la 70 mii € pe ferma. Statul membru poate stabili o limită maxima, care sa nu depaseasca acest nivel.

Biroul de presa al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale