In contextul elaborarii de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Durabile a pozitiei sectorului agricol din Romania fata de comunicarea Comisiei Europene privind ‘Viitorul sectorului alimentar si al agriculturii’, asociatia Eco Ruralis a transmis in data de 2 februarie 2018 comentariile sale pe marginea textului comunicarii.

Noua Politica Agricola Comuna ar trebui sa devina o politica agricola puternica si ambitioasa, care sa o depaseasca pe cea actuala.

Ar trebui sa adopte drept obiectiv central sprijinul pentru sistemele agricole capabile sa produca hrana de buna calitate, accesibila tuturor cetatenilor, incluzand pe aceia afectati de catre crizele financiare. De asemenea, ar trebui sa constea in asigurarea unui venit corect pentru tarani si sa produca inceperea unei tranzitii in agricultura.

Mai apoi, este esentiala definirea unor modele agricole, alimentare si de comercializare care sa integreze sisteme alimentare sustenabile, adica sa asigure o productie de hrana sanatoasa, nutritiva si gustoasa, cu respect fata de mediu si bunastarea animalelor, care contribuie la lupta impotriva schimbarilor climatice si genereaza locuri de munca in mediul rural si promoveaza o relatie de respect si colaborare intre consumatori si comunitatile rurale. Acest model este modelul agriculturii sustenabile, taranesti si de familie, bazat pe si definit de tarani.

Viitoarea Politica Agricola Comuna ar trebui de asemenea sa se bazeze pe un nucleu de principii la nivel european pentru a defini orientarea agriculturii europene catre o tranzitie agricola si suveranitate alimentara. Respingem o renationalizare a PAC sau o politica agricola de-a gata, cu si mai mare subsidiaritate, in loc sa aparam o agricultura puternica COMUNÄ? si o politica alimentara care respecta orice particularitate teritoriala datorita capacitatii sale de adaptare.

Echitate in subventionarea agriculturii — plafonarea subventiilor prin plati directe si sustinerea taranilor activi prin sprijin al venitului. Sustinem eliminarea efectelor perverse aduse de platile directe pe suprafata agricola. In Romania consideram ca este necesara o redistribuire a bugetului PAC prin plafonarea platilor primite de fermele industriale si cresterea platilor catre fermele de subzistenta si semi-subzistenta si pentru a reduce decalajul de venit dintre agricultura si celelalte sectoare ale economiei. In prezent, platile directe nu contribuie la realizarea obiectivelor PAC, ci maresc decalajul intre producatorii mici si cei mari sau foarte mari; in acelasi timp, determina concentrarea terenurilor pe care se practica un model agricol in monocultura, care deterioreaza mediul si finanteaza actori precum banci sau fonduri de investitii in detrimentul producatorilor activi.

Protejarea taranilor de volatilitatea preturilor si intarirea pozitiei lor pe piata: Avand in vedere ca cel putin 70% dintre veniturile agricultorilor este generat de catre piata, este necesar sa abordam volatilitatea preturilor prin instrumente ale Politicii Agricole Comune. Ne opunem gestionarii riscurilor prin instrumente financiare care ar trimite fonduri PAC catre institutii bancare si asiguratori, pentru ca acestea nu abordeaza problema puterii de negociere scazute a taranilor in fata industriei alimentare sau a lanturilor de distributie din ce in ce mai concentrate.

Garantarea participarii asociatiilor care reprezinta interesul taranilor, inclusiv a celor de subzistenta si semisubzistenta, in procesul de elaborare a planurilor strategice privind PAC, precum si in monitorizarea implementarii si a respectarii obiectivelor europene si nationale. Fara o astfel de metodologie, procesul ei de dezvoltare si adoptare ar fi netransparent si nedemocratic.

Obiectivele noii reforme agricole europene trebuie sa aiba in vedere problematicile economice, sociale si de mediu, care sa fie abordate impreuna, avand in vedere impactul agriculturii asupra sanatatii mediului si a schimbarilor climatice. Obiectivele sociale, economice si de mediu ar trebui sa includa: egalizarea veniturilor fermierilor la venitul mediu al populatiei, oprirea pierderii taranilor in Europa si atragerea de noi persoane in agricultura, intarirea economiilor locale prin diversificare productiva, relatii directe producator — consumator, dezvoltarea tranzitiei catre productie si comercializare la scara redusa, atat la nivel individual, cat si la nivel colectiv.Adaptarea si eforturile impotriva schimbarilor climatice ar trebui abordate prin intermediul modelului alimentar si agricol, stabilind conformitatea agendei cu evolutia modelului.

Oprirea disparitiei producatorilor agricoli si incurajarea instalarii de noi tarani care sa practice un model agricol sustenabil si diversificat. Un obstacol din ce in ce mai important in instalarea noilor tarani il constituie accesul la pamant; avem nevoie de instrumente si cadre legale favorabile noilor veniti in agricultura si care sa stopeze acapararea terenurilor.

Intarirea economiei rurale prin diversificare productiva, lanturi scurte de aprovizionare intre consumator si producator si implementarea de instrumente colective de procesare, comercializare s.a.m.d a produselor agricole.

Promovarea prosperitatii rurale si imbunatatirea considerabila a calitatii vietii si accesului la bunuri publice in mediul rural.

Cercetarea si inovarea in sectorul agricol trebuie sa implice taranii, astfel salutam intentia Comisiei, exprimata in comunicare, de a desemna cercetarea si inovarea drept una dintre prioritati, de a implica fermierii in aceste domenii si sublinierea nevoii de a concentrare pe fermele de subzistenta si semi-subzistenta pentru democratizarea accesului la cercetare si inovare.

Migranti: PAC trebuie sa aiba in vedere situatia lucratorilor agricoli migranti, precum si cauzele migratiei. Prin intensificarea competitiei dintre fermierii europeni, PAC a promovat deteriorarea conditiilor de munca si formelor de angajare in agricultura. De aceea, in principiile sale, PAC trebuie sa recunoasca valoarea muncii agricole si sa consolideze respectul pentru drepturile si demnitatea tuturor muncitorilor, indiferent de statutul lor (tarani, salariati, muncitori sezonieri sau muncitori permanenti).

Abordarea preocuparilor cetatenilor legate de sanatate, calitatea hranei, nutritie si risipa alimentara. Momentan sistemul alimentar este dominat de industrie, care creeaza alimente puternic procesate, cu ingrediente artificiale si care pun in pericol sanatatea umana pe termen mediu si lung. Pentru majoritatea consumatorilor accesul la hrana sanatoasa si nutritiva a devenit un lux, motiv pentru care PAC trebuie sa sustina producerea de hrana sanatoasa disponibila si accesibila tuturor cetatenilor, indiferent de nivelul de venit, in acelasi timp asigurand un venit decent familiilor de agricultori.

Abordarea Romaniei pentru PAC post 2020 trebuie sa ia in considerare specificul national si contextual al sistemului nostru agricol si ca atare sa puna in centru taranii si fermele de familie pentru care sa dezvolte masuri adaptate problemelor cu care se confrunta:

• • Accesul si controlul inechitabil asupra pamantului, asupra resurselor genetice si altor resurse naturale;
  • Accesul din ce in ce mai restrans la piata si la mijloacele de productie pentru asigurarea unui trai decent;
  • Politici agricole create in favoarea unei elite restranse de mari fermieri si alti actori implicati in agricultura si sistemul alimentar industrial.

Textul integral al pozitiei asociatiei Eco Ruralis fata de comunicarea Comisiei Europene privind ‘Viitorul sectorului alimentar si al agriculturii — pentru o politica agricola comuna flexibila, echitabila si sustenabila’ este disponibil aici. 

Asociatia Eco Ruralis