Pamantul nostru cel de toate zilele

Detalii

Categorie: Agrotehnica

23 Septembrie 2008

Pentru orasanul grabit, obisnuit sa calce pe asfaltul strazilor, pamantul apare ca un fel de material mort, pe care uneori este obligat sa paseasca cu grija pentru a nu se "murdarii".

Nimic din viata cosmica ce a actionat timp de milioane de ani pentru a crea aceasta unitate minunata - pamantul si covorul sau vegetal - nu mai rezoneaza in sufletul omului "super-civilizat", obisnuit sa comande din ce in ce mai mult cu ajutorul butoanelor care actioneaza roboti.

Omul tehnicii moderne se simte din ce in ce mai puternic, din ce in ce mai stapan si este nedumerit, dar numai vag nelinistit de rezistenta naturii care nu se supune in mod automat vointei lui.

Pentru muncitorul agricol, pamantul este locul sau de munca, mijlocul de productie care ii asigura venitul.

Pentru unii tarani, pamantul mai reprezinta, in mod constient sau mai putin constient, legatura omului cu Natura si, prin aceasta, cu Dumnezeu.

Legaturile sale cu gospodaria sa nu mai sunt in acest caz determinate numai de interese financiare, ci au, adeseori, o nuanta puternic afectiva.

Imi staruie in amintire un taran sas, batran, a carui familie s-a expatriat plecand in Germania. El, insa, a refuzat sa-i insoteasca, desi ramanea aici singur, pentru simplul motiv ca avea un cal batran, vechi tovaras de munca, dar si prieten nedespartit, care, daca ar fi fost parasit, nu ar mai fi fost ingrijit de nimeni. Acest gand, stapanul calului, nu l-a putut accepta.

Pentru specialistul care s-a aplecat, de asemenea, cu dragoste asupra solului, cercetandu-i viata, privind-o la microscop sau in "placile Petri", pamantul isi dezvaluie alte taine. Cu uimire, constati ca in fiecare gram de sol sanatos pot trai si actiona zeci, sute de milioane de fiinte microscopice, animale unicelulare, viermisori, larve s.a. Ajungi sa simti atunci ca, dincolo de frontierele vizibilului, o alta lume imensa de spirite elementare - spiridusii basmelor noastre populare - actioneaza pentru a face ca o planeta care ar putea fi "o sfera de piatra" sa fie o gradina a lui Dumnezeu, sau, mai bine zis, un dar al lui Dumnezeu facut omului pentru ca acesta sa o ridice, prin spiritul lui organizator, la un nou nivel, superior, al Creatiei.

Dar oamenii s-au indepartat atat de mult de Dumnezeu incat au cautat sa utilizeze viata prin legile mortii. Ingrasamintele chimice pot distruge viata solului si viata organismelor din sol. Pesticidele si erbicidele sunt otravuri adeseori extrem de periculoase, care afecteaza anual mii de vieti umane prin intoxicatii acute si determina imbolnaviri grave ale altor sute de mii.

Atunci cand un specialist ne lamureste ca nu se otravesc decat cei care nu respecta prescriptiile stricte de utilizare, ar trebui sa fie intrebati in ce fel Dumnezeu sau Natura ne-a dat procura prin care suntem indreptatiti sa condamnam la moarte asemenea oameni, adeseori nestiutori de carte.

Pentru economist, care are in vedere numai rentabilitatea si ansamblul sistemului economic, pamantul este un mijloc de productie a carui productivitate furnizeaza cifre "utile" in organizarea socio-economica (pe termen limitat, lucru care pentru multi nu este prea clar).

In momentul cand solul nu mai poate produce, apar problemele.
Nu vom intra aici in detalii. Sa ne amintim, insa, consecintele exploatarii neconforme cu legile naturale ale vietii. Desertificarea, eroziunea, acidificarea solurilor, salinizarea si alcalizarea acestora, excesul de umiditate si baltirile au devenit expresii curente pentru a desemna etape si forme de degradare a solurilor pe cale de distrugere.

Pe de alta parte, cresterea productivitatii cu mijloace conventionale reduce munca umana, contribuind la cresterea somajului si are drept consecinta crize de supra-productie.

Exista un antagonism recunoscut intre tratarea globalista a sistemului economic si tratarea globalista a biosferei, a organismului terestru. Prima abordare este dictata de egoismul materialist care nu vrea sa renunte la ideea ca fericirea omului consta in posibilitatea de a stapani natura "smulgandu-i tot ce pofteste". Cea de a doua abordare este rodul trezirii constiintei la nevoile de integrare in Universul Divin si in dorinta de colaborare cu toata tesatura atat de minunata a Naturii create.

Si atunci cand ai invins in tine orice urma de egoism, cand in inima ta traieste nu numai orice suferinta omeneasca, ci si suferintele Pamantului, ale plantelor, ale animalelor, cand devii constient ca toate aceste fiinte asteapta darul omului asa cum si noi primim continuu darul Domnului, atunci abia descoperi continutul adevarat al iubirii despre care apostolul Pavel spune ca este cel mai important lucru din Univers.

Biolog dr. Petre Papacostea

www.fermierul.ro

• < Anterior
• Următor >