Gradinile italiene ale renasterii

Detalii

Categorie: Gradinarit

27 Iulie 2008

In perioada Renasterii gradina reprezenta o demonstratie a ceea ce poate realiza omul in confruntare cu natura. Gradinile Renasterii nu erau facute pentru promenada sau meditatie, ci pentru a fi privite ca opere artistice sau pentru contemplatia pur estetica. Din acest punct de vedere, natura este frumoasa atunci cand este logica, organizata, cand reprezinta o forma in care se materializeaza o idee.

Fata de natura omul se gasea intr-un raport matematic ce a dus la aparitia tipului de gradina denumit arhitectonic, tip in care gradina era tratata ca un obiect artistic creat, calculat. Aici matematica se intalneste cu poezia, stiinta cu fantezia, legitatea cu libertatea. Caracteristicile comune tuturor acestor gradini sunt traseele geometrice, utilizarea cu predilectie a plantelor sempervirente in forme regulate si prezenta constanta a statuilor si a fintinilor.

Conceptia gradinii renascentiste s-a nascut din dorinta de a gasi echilibrul just dintre rigorile ratiunii si fantezia creativa. Adesea, gradina era asociata cu un loc pentru delicii: refugiu al intelectualilor, artistilor si literatilor, loc de meditatie si stari spirituale deosebite, in momente de sarbatoare sau reprezentari scenografice.

Gradina all’italiana a fost conceputa in secolul al XV-lea, la Florenta. Leon Battista Albertini, arhitect florentin, a impus un nou stil care a inceput sa se dezvolte. El a recomandat ca vilele si gradinile sa fie situate pe dealuri, pentru a avea o expunere mai buna la lumina si pentru a dezvalui privelisti uluitoare, atunci cand parcurgi in ascensiune gradina. El da o importanta folosirii gardurilor vii tunse si a speciilor cu frunze persistente, cu flori sau frunze parfurmante, a grotelor, a vaselor de piatra, a fantanilor si a bazinelor inconjurate de flori si statui.

O astfel de gradina a fost creata de Michelozzo Michelozzi la Careggi. Aici el stabileste locul intalnirilor cu artistii si intelectualii care impartasea ideile noi ale Renasterii.

Mai tarziu Academia de la Careggi s-a mutat in Villa Medicii din Fiesole creata si aceasta de Michelozzi, cu doua terase de pe care se putea admira o priveliste superba si o gradina secreta. Acesul intre diferitele parti ale gradini se facea pe alei plantate cu chiparosi.

Papa Iulius II, a decis sa mute colectia de statui intr-o gradina mare desfasurata pe trei terase care leaga Vaticanul de vechea Villa Belvedere. Donato Barmante a realizat spatiu pentru galeria de sclupturi, statui langa fantani arteziene, si a infrumusetat balustradele scarilor si teraselor.

Prima vila a renasterii construita in afara Romei a fost Villa Madama, gradina creata de un marele pictor Raphael. Cladirea era situata in centru, iar spre nord erau terase catre gradina secreta.

Una dintre cele mai frumoase si mai inventive gradini ale renasterii este Villa d'Este de la Tivoli. A fost conceputa pentru cardinalul Ippolito II d'Este.

Gradinile italiene din secolele XV au fost amenajate in terase, de forme geometrice regulate, legate prin scari sau rampe. Se poate pastra simetria si intreaga gradina este era subordonata unei axe principale de perspectiva, care o strabatea descendent.

Terasele erau decorate cu casete din buxus tuns, forme tunse de arbusti, bazine cu apa, fantani sau chiar cascade, iar balustradele erau impodobite de statui si vase ornamentale.

Plantele erau cultivate nu numai in aer liber, ci erau puse si in vase decorative. Plantele preferate erau specii cu frunze vesnic verzi: chiparosul, pinul, iedera, dafinul, lamaiul si specii care se puteau tunde in forme artistice: buxus; tisa; mirt.

Exista o armonie totala intre cladiri si gradini Partile fatadei principale ale cladirilor coincideau cu unele forme ale gradinii. Apa varsata din fantani descria linii decorative, asigura miscarea, alcatuind compozitii geometrice.

Apa a devenit cea mai importanta decoratiuni agradinii. In gradini erau amplasate fantani arteziene, cascade, bazine.

Gradinile renasterii italiene erau cu singuranta gradinile artistilor, scluptorilor si arhitectilor. Niciodata pana atunci nu a fost artele mai aliniate in creatia din gradina.

• < Anterior
• Următor >