Cultura de sfecla furajera

Sfecla furajera (Beta vulgaris) reprezinta o planta furajera care se consuma in stare proaspata, si conservat prin insilozare. In afara de radacini se mai folosesc in hrana animalelor si frunzele proaspete sau insilozate.

.

 


Nutretul este bine consumat de toate speciile de animale, deorece sporeste energia calorica si are efecte favorabile asupra productiei de lapte.

 

Sfecla furajera este o planta bienala, cu particularitati biologice asemanatoare cu cele ale sfeclei de zahar. Frunzele reprezinta 20 – 25 % din greutatea radacinilor. Spre deosebire de sfecla de zahar radacinile se dezvolta in mare parte deasupra nivelului solului.

 

In tara noastra au fost introduse in cultura solurile de sfecla furajera monogermeni: Monoval, Monogal, Monovert, Post, Abondo, Dimonogal, Monro. Soiurile de sfecla furajera plurigerma sunt: Titon Poly, Ursus Poly, Polifurajer 2, Eckdorot, Polifurajer 26.

 

Soiul Polifurajer 26 a fost obtinut prin hibridare, radacina este de culoare rosie, cu varful alb, de forma alungita-ovala. Lungimea radacinii este de 35 cm, din care 18 cm creste în afara in sol. Culoarea miezului este alba cu urme slab roz. Numarul de frunze este cuprins intre 10 - 26. Soiul este rezistent la seceta si la atacul de cercosporioza. Continutul mediu in substanta uscata este de 9,6 %. Soiul este foarte productiv realizand intre 77 tone la hectar - 140 tone la hectar radacini.

 

Soiul Polifurajer - 2 are radacina cilindric ovala, de culoare galbena cu nutret diferit. Se recolteaza foarte usor. Are o comportare foarte buna in ceea ce priveste rezistenta la rasarire si cercosporioza. Continutul in substanta uscata este de 12,48 %. Acest soi are o capacitate de productie cuprinsa intre 70 - 100 tone la hectar.

 

Cerinte fata de temperatura sunt mai ridicate decat ale sfeclei de zahar. Brumele tarzii de primavara produc pagube destul de mari. Radacinile sunt sensibile la temperaturi de - 6 °C. pentru primul an de vegetatie necesita o suma a temperaturii de 2300 - 2700 °C. Semintele incoltesc la temperatura de 6 - 8 °C. Radacinile se dezvolta bine la temperatura solului de 18 - 25 °C. Cerintele fata de apa sunt de asemenea mari. Culturile reusesc bine in regiunile cu precipitatii anuale de 550 - 600 mm si uniform repartizate in cursul perioadei de vegetatie.

 

Fata de soluri este mai putin pretentioasa. Se poate cultiva si pe soluri slab acide sau usor saraturate, insa cele mai mari productii se obtin pe cernoziomuri, soluri brune si brun roscate si aluviuni.

 

Tehnologia culturii

 

Rotatia pentru sfecla furajera: sunt bune premergatoare cerealele de toamna si primavara, borceaguri si porumbul furajer, leguminoasele anuale si terenuri. Nu sunt bune premergatoare porumbul pentru boabe, iarba de sudan, sorgurile. Sfecla furajera se cultiva pe acelasi teren dupa o perioada de 5 - 6 ani, pentru a evita atacul de nematozi. Dupa sfecla furajera se pot cultiva cerealele, leguminoase anuale, porumbul, iarba de sudan, sorg.

 

Fertilizarea: gunoiul de grajd în doza de 30 - 40 tone la hectar este bine valorificat din sfecla furajera si de culturile care urmeaza in rotatie. Pe cernoziom se recomanda 50 - 60 kilograme la hectar P2O5, iar pe solurile brun roscate 60 - 70 kilograme la hectar P2 O5. Ingrasamintele azotate sunt necesare in doze de 150 - 200 kilograme|ha. Potasiul este necesar pentru solurile acide, amendate, in doze de 60 – 80 kg/ ha K2 O.

 

Lucrarile solului. Aratura de toamna trebuie executata la adancime de peste 25 cm, iar
patul germinativ se pregateste cu grapa cu discuri, cu combinatorul sau grapa cu colti reglabili,
in functie de gradul de maruntire a solului. Cand solul este afanat pe o adancime de peste 5 - 6 cm ceea ce creeaza pericolul de incorporare a semintei la adancime mai mare, terenul se tavalugeste inainte de semanat.

 

Samanta si semanatul: epoca optima de semanat corespunde cu momentul cand temperatura solului ajunge la 6 - 7 grade C adica in a doua jumatatea a lunii martie. Densitatea optima este 80000 - 90000 plante la hectar si se realizeaza prin semanatul la distanta intre randuri de 45 cm, iar intre urmele rotii de tractor la 60 - 75 cm. In acest mod se pot executa in bune conditii prasilele mecanice. Densitatea dintre plante pe rand va fi de 20 - 25 cm. Cantitatea de samanta este de 15 - 20 kilograme la hectar. Adancimea de semanat este de 2 - 3 cm. La semanatoarea SPC - 6 se monteaza patine (limitatoare de adancime) la montare, pentru a evita patrunderea semintelor la adancime mai mare.

 

Lucrari de îngrijire: Principalele lucrari de ingrijire care se aplica la cultura sfeclei furajere sunt: prasila oarba, raritul, combaterea buruienilor, combaterea bolilor si daunatorilor.

Prasila oarba se efectueaza in cazul cand a prins crusta inainte de rasarirea plantelor. Lucrarea se executa cu cultivatoare CPPT - 4 tinandu-se seama de urmele semanatorii, lasand o zona de protectie langa randuri pentru a nu disloca plantele in curs de rasarire. Adancimea la care se executa prasila oarba nu va depasi 4 - 5 cm.

Raritul se face in faza in care plantutele si-au format 2 - 4 frunze adevarate, lasand intre plante distanta de 20 - 22 cm astfel ca sa se realizeze densitatea optima.

Combaterea buruienilor se realizeaza prin executarea prasilelor si prin aplicarea erbicidelor. In perioada de vegetatie a sfeclei furajere, sunt necesare 4 prasile mecanice intre randuri, completate cu cel putin 2 prasile manuale pe rand. In cazul aplicarii erbicidelor, este necesar sa se efectueze 2 - 3 lucrari mecanice intre randuri si o lucrare manuala pe rand. Erbicidarea sfeclei furajere se face inainte de semanat, folosind un amestec din erbicidele Dual - 500 (5 litri/ha) si Venzar (0,5 - 1 kilograme la hectar). Erbicidele se incorporeaza in sol cu combinatul sau cu grapa usoara.

Dintre boli, mai importante sunt: putrezirea plantutelor, care se combate prin tratarea semintelor cu Tiradin (0,6 - 0,8 kilograme la 100 kilograme samanta), precum si cercosporioza sau patarea frunzelor de sfecla. Contra acesteia se fac stropiri cu diferite produse (Brestan - 60, Topsin N – 70).

Daunatori principali in special: gargarita sfeclei, viermii sarma, se combat prin aplicare insecticidelor, fie la sol, odata cu semanatul fie la planta, in momentul aparitiei daunatorilor. Se foloseste de asemenea si tratarea semintelor inainte de semanat cu Heptaclor (0,5 - 0,6 kilograme la 100 kilograme seminte).

 

Irigarea culturii: Sfecla furajera reactioneaza puternic la irigare asigurand productii maxime de radacinii. Tehnologia de cultivare a sfeclei furajere irigate este asemanatoare culturii neirigate, diferentiindu-se numai prin densitatea plantelor la hectar, dozele de ingrasaminte aplicate, numarul lucrarilor de ingrijire aplicate si prin udarile care se aplica in perioada in care sfecla furajera are cel mai mare consum de apa. In regim de irigare, densitatea poate fi de 100.000 plante la hectar. Cantitatea totala de Ingrasaminte chimice poate sa ajunga la nivelurile de 250 - 400 kilograme la hectar substanta activa, din care Ingrasamintele pe baza de azot 180 - 200 kilograme la hectar substanta activa, Ingrasaminte pe baza de fosfor 80 – 100 kg/ha substanta activa si îngrasamintele pe baza de potasiu 80 – 120 kg/ha substanta activa. Udarile se aplica, de regula, in perioada in care sfecla are cel mai ridicat consum de apa si care, calendaristic, corespunde cu lunile iunie, iulie si august. Norma de udare trebuie sa mentina umiditatea solului la adâncimea de 80 cm, la peste 50 % din intervalul umiditatii active, ceea ce se realizeaza cu o cantitate de apa de 500 - 600 mc. la hectar pentru fiecare udare. Se aplica obisnuit 4 - 8 udari, in functie de zona si de precipitatii cazute.

 

Recoltarea. Recoltarea sfeclei furajere poate sa inceapa in luna august cand frunzele se ingalbenesc si se continua pana la caderea primelor brume. Recoltarea sfeclei furajere se face manual, semimecanizat si mecanizat.

Recoltarea manuala consta in scoaterea sfeclelor cu furci speciale, strangerea in gramezi mici si eliberarea de frunze ramase.

Recoltarea complet mecanizata se executa divizat sau direct. Pentru recoltarea mecanizata divizata se folosesc masini care lucreaza pe trei si sase rânduri. Setul de masini, care lucreaza pe trei randuri este format dintr-o masina de decoletat E - 725 si una pentru scosul radacinilor E - 766. De randament sunt masinile, care lucreaza pe sase randuri, masina de decoletat BM - 6 si masina de recoltat KS – 6

Recoltarea directa se efectueaza cu combina de constructie romaneasca CRC - 2, care lucreaza pe doua randuri. Combina executa la o singura trecere decoletarea, scoaterea radacinilor din sol, curatirea de pamant si strangerea coletelor si radacinilor in buncare separate.

 

Productiile directe care se obtin de la soiurile poliploide sunt de 60 - 100 tone la hectar in culturile in regim de neirigare. In culturile irigate se obtine productii de 140 - 160 tone la hectar. Productia de frunze este de 10 - 20 tone la hectar.

 

Noutati

'Cel mai priceput fermier in domeniul pasunatului!' - concurs national cu premii lansat de USAMV Cluj-Napoca

25-01-2024 Pajisti pasuni fanete

'Cel mai priceput fermier in domeniul pasunatului!' - concurs national cu premii lansat de USAMV Cluj-Napoca

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>

Proiectul Grazing4AgroEcology - solutii inovative pentru sistemele agricole bazate pe pasunat

07-03-2023 Pajisti pasuni fanete

Proiectul Grazing4AgroEcology - solutii inovative pentru sistemele agricole bazate pe pasunat

USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>

Suprematia inoculantilor Fiber Technology din portofoliul Corteva Agriscience

13-10-2021 Plante furajere

Suprematia inoculantilor Fiber Technology din portofoliul Corteva Agriscience

Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>

Proiectul LIFE TransilvaCOOPERATION pentru managementul eficient al pajistilor si peisajelor Natura 2000 din Transilvania

12-02-2021 Pajisti pasuni fanete

Proiectul LIFE TransilvaCOOPERATION pentru managementul eficient al pajistilor si peisajelor Natura 2000 din Transilvania

Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>

Calitatea culturilor furajere in UE: Risc general moderat pana la ridicat de contaminare cu micotoxine

08-12-2020 Plante furajere

Calitatea culturilor furajere in UE: Risc general moderat pana la ridicat de contaminare cu micotoxine

Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>

De cat azot au nevoie pasunile si fanetele?

24-06-2020 Pajisti pasuni fanete

De cat azot au nevoie pasunile si fanetele?

Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>

Holland Farming Agro, noul distribuitor Barenbrug in Romania

19-09-2019 Plante furajere

Holland Farming Agro, noul distribuitor Barenbrug in Romania

Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>

Prevenirea si combaterea daunatorilor periculosi la Lucerna si Trifoi

25-04-2019 Plante furajere

Prevenirea si combaterea daunatorilor periculosi la Lucerna si Trifoi

Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>

Amenajamente pastorale obligatorii din 2020

24-04-2019 Pajisti pasuni fanete

Amenajamente pastorale obligatorii din 2020

In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>

Noi reglementari privind pasunatul animalelor

20-12-2017 Pajisti pasuni fanete

Noi reglementari privind pasunatul animalelor

Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>

S-au aprobat conditiile pentru exportul de lucerna romaneasca in China

28-11-2017 Lucerna

S-au aprobat conditiile pentru exportul de lucerna romaneasca in China

Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza.  Mai multe>>