Cultivarea murului in sistem ecologic

 

 

 

Fructele sunt depurative, racoritoare, usor astringente, laxative in stare proaspata si antidiareice in stare uscata. In medicina populara, fructele erau frecvent folosite pentru a trata raguseala si bolile de gat.

 


 

 

Cele mai importante virtuti tamaduitoare le au frunzele de mur, care sunt dezinfectante, cicatrizante, reglatoare hormonale si antihemoragice redutabile.

Murul are aspect de tufa perena. Locul de expunere este in plin soare si pe sol usor drenabil.

 Exista doua tipuri de mure, respectiv semi - cataratoare si cu ramuri erecte (drepte).

Tufe de mure semi-cataratoare, fara spini au ramuri care se intind pe pamant si nu se pot sustine singure vertical, asa ca trebuie antrenate pe spaliere sau araci. Fructul se coace cam la o luma dupa cel de la speciile drepte. Acest tip de mure nu trebuie cultivat in zonele unde temperaturile pe timp de iarna scad sub -17°C.

Tufe de mure cu ramuri drepte - tolereaza temperaturi putin sub -17°C fara ca tulpina sa fie afectata serios.

Principalele soiuri de mur sunt:     

Silvan - Origine Romania; planta foarte viguroasa, ramuri lungi, erecte, fara spini; fruct mediu, forma rotunda, epiderma neagra, foarte lucioasa; pulpa violet inchis spre negru, gust placut, usor aromat; inflorire medie; maturare decada a III a iulie - decada I august; productivitate mare; rezistenta foarte buna la ger si la atacul principalelor boli si daunatori.

Waldo - Origine Romania; planta foarte viguroasa, ramuri lungi, erecte, fara spini; fructul mediu, forma rotunda, epiderma neagra, foarte lucioasa; pulpa violet inchis spre negru, gust placut, usor aromat; inflorire medie; maturare decada a III a iulie -decada I august; productivitate mare; rezistenta foarte buna la ger si la atacul principalelor boli si daunatori.

Smoothstem - Origine SUA; planta semiviguroasa, ramuri lungi fara spini; fruct mediu - mare, forma conica - alungita, epiderma neagra, foarte lucioasa cu tenta violacee; pulpa violet inchis, gust placut; inflorire medie; maturare decada a II a august - decada I septembrie; productivitate buna; rezistenta foarte buna la ger si la atacul principalelor boli si daunatori.

Thorn Free - Origine SUA; planta foarte viguroasa, ramuri lungi fara spini; fruct mare, forma conic alungita, epiderma neagra cu tenta violacee, foarte lucioasa; pulpa violet inchis spre negru, gust placut, usor aromat; inflorire medie; maturare decada a II a august - decada I septembrie; productivitate mare; rezistenta foarte buna la ger si la atacul principalelor boli si daunatori.

Shawnee este un soi cu crestere erecta omologat in Arkansas in 1985. Este o cultura cu inflorire de vigoare redusa. Fructele au in jur de 7,2 grame, de o excelenta savoare si se consuma in stare proaspata.

Cheyenne este un soi de mur cu aceiasi origine ca si soiul Shawnee si care a o fost omologat in 1974 Este un soi cu crestere erecta si cu vigoare mijlocie. Fructele au greutatea cuprinsa intre 6.2 si 6.9 grame aproximativ.

Cherokee este originar din Arkansas si omologat in 1974. Este un soi cu crestere erecta. Se recomanda pentru tipul de tehnologie mecanizata. Fructele sunt de marime medie de aproximativ 5 grame slab acidulate. Este cel mai dulce dintre soiurilor cultivate.

Inainte de infiintarea plantatiei de mur se seamana un amestec de graminee perene pentru fan. Cultura va fi infiintata in perioda de conversie de 3 ani, pentru a inbogatii terenul in humus.

De asemenea se traseaza drumurilor principale si se face parcelarea La parcelare se tine cont de orientarea randurile, care se face pe directia nord -sud.

In toamna se va incorpora odata cu aratura adanca si 30 de tone/ha de ingrasamant organic provenit de la o ferma ecologica de cresterea animalelor.

Murul se va planta primavara dupa ce pericolul inghetului a trecut, deorece este sensibil la temperaturile scazute.

Plantarea se face in gropi de 40/40/40 cm. Distantele de plantare sunt de 2,5 - 3 m intre randuri si de 1,5 - 2 m intre plante pe rand, aceasta fiind diferita in functie de modul de executie al lucrarilor de intretinere a culturii (manual sau mecanizat) si de sistemul de conducere a ramurilor.

Este bine sa testati pH-ul solului cam cu sase luni inainte de data la care veti efectua plantarea, pentru a avea suficient timp sa ii imbunatatiti calitatea. Daca pH-ul este prea scazut, adaugati amendamente pentru a creste nivelul pana la cel indicat pe trusa de testare.

Radacinile tufei trebuie mentinute in umezeala pana se planteaza, fie le plantati temporar in alt loc potrivit, fie le tineti infasurate intr-un manson umed.

Coroana (care incepe din punctul din care pornesc tulpinile si radacinile) trebuie plasata la 3 cm sub nivelul solului. Dupa plantare, batatoriti bine solul pentru a inlatura eventualele gauri de aer din jurul radacinilor. Imediat dupa plantare se uda bine.

O lucrare de intretinere importanta este fertilizarea care se va face primavara devreme, cand incepe procesul de dezvoltare si din nou vara, imediat dupa recoltarea fructelor. Pentru ca tufa de mure sa fructifice tarziu, aplicati fertilizatorul ecologic pana cel tarziu in iulie, pentru a evita cresterea fortata a lastarilor tarzii care vor fi afectati de frigul iernii. In primii doi ani, perioada in care radacinile se dezvolta complet, imprastiati fertilizator in jurul bazei tufei, pe o raza de 30 cm.

Tufa de mure are nevoie de umezeala abundenta pe perioada de dezvoltate si coacere a fructelor. Daca nu ploua suficient, trebuie sa irigati. Cantitatea minima de apa necesara unei tufe mature de mure este de 7-8 litri de apa pe zi, in perioada de dezvoltare a fructelor.

Acoperirea bazei plantei cu paie, talas, resturi de lemne sau coceni de porumb ajuta la controlul buruienilor si la pastrarea umiditatii si a substantelor nutritive.

Tufele de mure trebuie sapate atent si des, sau acoperite foarte bine cu paie pentru ca sa nu fie napadite de buruieni. Odata ce au apucat sa creasca, buruienile sunt dificil de controlat. Sapatul incepe primavara, imediat ce pamantul poate fi lucrat si face de cate ori e nevoie pentru a preveni aparitia buruienilor. Evitati saparea foarte adanca, pentru a nu rupe radacinile. Nu mai sapati pamantul din jurul bazei cam cu o luna inainte de sosirea sezonului rece (mai ales a inghetului).

Tufele de mure semi-cataratoare trebuie antrenate si legate pe spaliere. Tufele cu ramuri drepte nu au nevoie sa fie legate daca sunt taiate vara astfel incat sa nu depaseasca 91-120 cm inaltime; ramurile lungi pot fi antrenate pe spaliere cu sarma. Spalierul se construieste din doi araci, infipti in pamant cu 6 metri distanta intre ei, intre care se intinde sarma. Pentru tufele drepte e destul un singur fir de sarma, prins la 70 cm de la nivelul solului. Pentru tufele semi-cataratoare se folosesc doua sarme prinse la 91 si respectiv 150 cm de la sol.

La unele soiuri de mure cu ramuri drepte, Cherokee si Cheyenne trebuie taiati lastarii noi care dau de la butuc. In timpul perioadei de vegetatie este de dorit ca lastarii sa nu aiba mai mult de 30 cm. Cand lastarii noi cresc mai mult de atat, trebuie sa le taiati varfurile - asta va forta ramificarea inferioara pe ramuri, lucru care va intari lemnul si va face tufa sa suporte mai usor greutatea fructelor. Pe timpul iernii, ramurile laterale se scurteaza pana la 30-35 cm de la pamant, iar iarna tarziu se taie ramurile uscate.

Pentru mur ar fi ideal o alegere din vara (iulie) a lastarilor pentru rodul anului viitor. Primavara cat mai timpuriu, se face analiza tufei si in functie de vigoarea lastarilor din anul precedent se mareste sau se micsoreaza incarcatura. Astfel vor fi alesi un numar mai mare sau mai mic de tulpini roditoare, respectiv 6-10 tulpini. Din lungime se reduc pana la 1/3. Practic se elimina varfurile necoapte sau degerate. Iar cand se urmareste esalonarea coacerii se taie la lungimi diferite. Imediat ce a fost cules si ultimul fruct, vara, se taie toate ramurile batrane. Tot atunci este un moment bun de a inlatura si lastarii tineri care par fragili.

Tufele de mure semi-cataratoare trebuie antrenate pe spalier si legate cu sfoara moale. In general, in primul sezon recolta va fi mica. Daca tufa nu se dezvolta prea mult in aceasta prima perioada, taiati ramurile pana la 5-10 cm iarna tarziu pentru a forta aparitia unora mai viguroase. Din cel de-al doilea an si in cei care vor urma, lastarii vor creste mai vigurosi. Ei trebuie legati pe spaliere cand au 1,2 - 1,6 metri. Unii cultivatori prefera sa astepte pana dupa ce au cules toate fructele si taiat ramurile batrane pentru a lega lastarii noi. Taiarea ramurilor batrane este o operatie foarte importanta pentru prevenirea bolilor. Dupa recoltare, inlaturati si ramurile fragile sau bolnave, lasand numai 4-8 lastari tineri; acestia se leaga pe spalier in forma de evantai, nu ca un buchet. Primavara se scurteaza orice lastar nou pana la 30 de cm.

Solul se intretine ca ogor negru iar la 2 ani se aplica 1 kg gunoi  / metru patrat. Se fertilizeaza cu must de gunoi 3-4 l/planta (1 parte must si 4 parti apa).

Protectia fitosanitara se realizeaza prin selectarea unor soiuri reziste la boli si daunatori si arderea buruienilor. De asemenea se vor proteja animalele si pasarile folositoare amenajand locuri pentru cuibarit si garduri naturale. Se vor aplica produse pe baze de plante, uleiuri vegetale aromatice si anumite pesticide clasice pe baza de sulf sau cupru.

Recoltarea murelor cu ramuri drepte incepe cam la 1-2 saptamani dupa sezonul capsunilor. Fructele tufelor semi-cataratoare nu incep sa se coaca decat de abia pe la mijlocul verii. Murele se culeg cand sunt negre. Recoltarea fructelor se face la 3-4 zile, de aproximativ 7-8 ori. Se recolteaza in cocosulete de plastic de 0,25-0,50 kg, asezate in ladite de tip olandez.

Pentru inmultire, in septembrie, alegeti o ramura viguroasa, aplecati-o la pamant (fara sa o rupeti) si ingropati o portiune din ea in pamant, intr-o gaura de aproximativ 15 cm. Acoperiti cu pamant si nivelati. Udati bine daca mediul este foarte secetos. Lastarul va prinde radacini in cateva luni si poate fi scos pentru a fi plantat in locul final in primavara anului urmator. Pentru asta, taiati lastarul-mama la aproximativ 30 cm de noua planta si dezgropati tufa tanara fara sa-i deranjati prea mult radacinile. Murul este o planta perene cu o durata de exploatare de 10 -14 ani. Materialul inmultit pentru planta provin de la plante cultivate dupa metode ecologice si trebuie sa detina certificat de calitate.

 

Noutati

Lansarea platformei robotice ROBO-FERMIER

13-03-2024 Pomi fructiferi

Lansarea platformei robotice ROBO-FERMIER

Platforma modulara robotica autonoma Robo Fermier este o solutie autonoma destinata pomicultorilor. Sistemul modular poate fi adaptat pentru executarea unei game largi de lucrari in plantatiile pomicole. Sistemul este conceput special pentru fermele ecologice, dar poate fi folosit si in fermele conventionale. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Directia Generala Dezvoltare Rurala – Autoritate de Management pentru PNDR, a participat la Conferinta de inchidere a proiectului Robo-Fe... Mai multe>>

Castigatorii concursului „Cel Mai Bun Viticultor din Romania – 2024”

05-03-2024 Struguri / vita de vie

Castigatorii concursului „Cel Mai Bun Viticultor din Romania – 2024”

Consultantul Paul Huiet si studenta USAMV Bucuresti Bardos Alexandra sunt marii castigatori ai celei de-a doua editii a concursului „Cel mai bun viticultor din Romania”, organizat de Wines of Romania, in colaborare cu Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Pomicultura Pietroasa-Istrita. Mai multe>>

BASF continua cu o noua editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”

29-02-2024 Vinuri

BASF continua cu o noua editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”

BASF gazduieste a IX-a editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”. In fiecare an, BASF colaboreaza cu ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania) pentru a organiza acest concurs, care aduce la lumina vinuri exceptionale. Participa viticultori mici si mijlocii din toate regiunile tarii, iar cele mai bune sunt selectate de catre expertii juriului. Mai multe>>

Vinul romanesc castiga 71 de medalii la MUNDUS VINI. Romania, pe locul 11 din cele 42 de tari participante

29-02-2024 Vinuri

Vinul romanesc castiga 71 de medalii la MUNDUS VINI. Romania, pe locul 11 din cele 42 de tari participante

Sesiunea de primavara a concursului international de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfasurata saptamana trecuta in Germania, a adus vinurilor romanesti un total de 71 de medalii, intre care 46 de aur si 25 de argint. Producatorii nostri au inscris in competitie 183 de etichete de vin. Aceste recunoasteri au plasat Romania pe locul 11 dintr-un total de 42 de tari participante. Mai multe>>

Descopera Smart Technology de la BASF - solutia pentru protectia vitei de vie

27-02-2024 Struguri / vita de vie

Descopera Smart Technology de la BASF - solutia pentru protectia vitei de vie

Vita de vie reprezinta o parte vitala a agriculturii. In acest context, BASF vine in intampinarea fermierilor cu o inovatie de varf: Smart Technology, o solutie revolutionara pentru protectia culturilor de vita de vie. Aceasta tehnologie de ultima generatie este conceputa pentru a combate eficient o gama larga de boli, cum ar fi mana si fainarea, oferind fermierilor un control sporit asupra productiei de struguri de calitate. Mai multe>>

Industria viticola romaneasca s-a dezvoltat in 2023. Numarul cramelor autohtone a crescut cu peste 10%

16-02-2024 Struguri / vita de vie

Industria viticola romaneasca s-a dezvoltat in 2023. Numarul cramelor autohtone a crescut cu peste 10%

Industria viticola din Romania isi continua ascensiunea, peste 50 de crame noi fiind autorizate in ultimele 10 luni, arata datele ONVPV, analizate de Wines of Romania. De asemenea, productia de vin a fost mai mare cu 15% comparativ cu 2022, desi a provenit de pe o suprafata totala de vita-de-vie usor redusa fata de anii trecuti. Mai multe>>

Karathane™ Gold 350 EC - protectie sigura impotriva fainarii la vita de vie si castraveti

26-01-2024 Struguri / vita de vie

Karathane™ Gold 350 EC - protectie sigura impotriva fainarii la vita de vie si castraveti

Fainarea vitei de vie este produsa de agentul patogen Uncinula necator care a fost observat prima data in tara noastra in anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu, ajungand astazi sa fie prezent in orice plantatie de vita de vie, din orice colt al tarii noastre. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in scoarta si mai ales in mugurii lastarilor infectati, dar si sub forma de peritecii pe corzile si resturile vegetative. Mai multe>>

Tehnologie inteligenta pentru struguri de calitate

25-01-2024 Struguri / vita de vie

Tehnologie inteligenta pentru struguri de calitate

Smart Technology de la BASF este noua tehnologie pentru protectia culturilor de vita de vie care ii ajuta pe fermieri sa scape de pierderile de productie si infectiile greu de controlat. Mai multe>>

„La cules pe Taramul Craitei” un proiect educational si interactiv in livada de mere

24-01-2024 Pomi fructiferi

„La cules pe Taramul Craitei” un proiect educational si interactiv in livada de mere

Proiectul Corinei Oprea s-a dezvoltat ca un plan strategic pentru imbunatatirea dinamicii afacerii de familie, introducand o linie de mere deshidratate in facilitatea lor de procesare de la nivelul laboratorului. Grantul primit de la Corteva Agriscience, precum si cunostintele dobandite in cadrul modulelor programului TalentA, i-au permis sa implementeze initiativa „La cules pe Taramul Craitei”. Mai multe>>

Solutii de top pentru protectia culturii tale de mar

23-01-2024 Pomi fructiferi

Solutii de top pentru protectia culturii tale de mar

Descopera noul tau aliat pentru culturile de mar: Smart Technology de la BASF! Fermierii se confrunta des cu pierderi de productie, aparitia formelor de rezistenta la fungicide sau calitatea scazuta a fructelor. Ei bine, cu Smart Technology pentru culturile de mar aceste probleme sunt mai usor de rezolvat. Mai multe>>

Vinurile romanesti, in topurile mondiale in 2023. Peste 500 de medalii obtinute la concursurile internationale

23-12-2023 Vinuri

Vinurile romanesti, in topurile mondiale in 2023. Peste 500 de medalii obtinute la concursurile internationale

Conform datelor colectate de Wines of Romania, platforma dedicata in exclusivitate promovarii vinului romanesc, vinurile autohtone au obtinut la concursurile internationale desfasurate anul acesta peste 500 de medalii, dintre care mai mult de 300 de aur, dublu aur sau diamant. Producatorii romani si-au inscris vinurile si au reusit sa impresioneze juratii din peste 40 de competitii din Europa, America de Nord si Asia. Mai multe>>