Curtea de Conturi Europeana examineaza in prezent masurile exceptionale pe care UE le-a luat pentru a remedia perturbarile care au avut loc pe piata laptelui si a produselor lactate intre 2014 si 2017. Curtea evalueaza daca aceste masuri, care au costat aproximativ 740 de milioane de euro de la bugetul UE, au fost concepute in mod adecvat si daca au atenuat in mod corespunzator efectele perturbarilor pietei.
De asemenea, Curtea va verifica in ce masura Comisia Europeana si statele membre sunt, in prezent, mai bine pregatite pentru eventuale perturbari viitoare pe piata laptelui si a produselor lactate.
Productia de lapte este cel mai important sector agricol al UE ca valoare (58 de miliarde de euro in 2018) si reprezinta in prezent aproximativ 14 % din productia agricola. Pentru a impiedica scaderea preturilor pentru produsele lactate la niveluri nesustenabile, sunt instituite masuri – cunoscute sub denumirea de „plasa de siguranta” – pentru a elimina temporar unele surplusuri de pe piata. Aceste masuri includ achizitionarea si depozitarea publica si privata a excedentelor de unt si de lapte praf degresat.
In perioada 2014‑2015, preturile la producatorii de lapte din UE au scazut cu circa 10 centi per litru, ajungand la aproximativ 30 de centi. Comisia Europeana a considerat ca sectorul laptelui se confrunta cu perturbari pe piata din cauza unui dezechilibru la nivel mondial privind cererea si oferta, in care a jucat un rol si interdictia impusa de Rusia la importul de produse agricole si alimentare provenite din UE. Drept urmare, Comisia a luat masuri exceptionale pentru a veni in completarea „plasei de siguranta”. Aceste masuri erau menite sa furnizeze un ajutor temporar exceptional acelor crescatori de animale si producatori de lapte care erau cei mai afectati de perturbarile pietei. Statele membre aveau posibilitatea de a completa finantarea din partea UE cu finantare din bugetele lor nationale.
„Producatorii de lapte au fost grav afectati de o scadere semnificativa a veniturilor lor,” a declarat domnul Nikolaos Milionis, membrul Curtii de Conturi Europene care conduce auditul. „Curtea va analiza daca bugetul UE a fost cheltuit in mod adecvat pentru a-i ajuta pe acestia sa depaseasca criza cu care se confruntau si daca Comisia Eurpeana este pregatita pentru eventuale perturbari viitoare ale pietei.”
Curtea a publicat astazi o analiza preliminara de audit privind raspunsul UE la perturbarile de pe piata laptelui si a produselor lactate din perioada 2014‑2017. Analizele preliminare de audit furnizeaza informatii cu privire la o activitate de audit in curs si sunt menite sa serveasca drept sursa de informatii pentru cei interesati de politica sau de programele auditate.
Curtea va analiza politica adoptata de Comisie pentru acest sector si datele statelor membre in materie si va colecta informatii de la fermieri, de la organizatii profesionale si de la parti interesate din industria laptelui. De asemenea, Curtea va efectua vizite de audit in Franta, Italia, Irlanda si Finlanda pentru a examina modul in care masurile respective au fost puse in practica.
Se estimeaza ca raportul rezultat in urma auditului va fi publicat spre sfarsitul anului 2020.
Principalele tari producatoare de lapte de vaca sunt Germania, Franta, Regatul Unit, Tarile de Jos, Polonia si Italia. Doua treimi din cantitatea totala de lapte prelucrata de fermele de lapte sunt utilizate pentru productia de branzeturi si de unt.
Pana la 31 martie 2015, UE a aplicat un sistem de cote pentru lapte, prin care se urmarea plafonarea productiei globale de lapte din UE. Bugetul alocat de UE pentru plasa de siguranta a fost de 45,3 milioane de euro pentru perioada 2015‑2017.
Curtea de Conturi Europeana
28-11-2025 Intalniri si conferinte
Pe 26 noiembrie, la Conacul Cozieni din Ilfov, Clubul Fermierilor Români a lansat prima conferință regională a programului național „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”. Aceasta deschide seria a zece conferințe care vor fi organizate în 2025‑2026 în fiecare regiune de dezvoltare a țării. Evenimentul a reunit aproximativ 130 de fermieri performanți, lideri de asociații, oficiali guvernamentali și parteneri financiari pentru a defini o viziune comună asupra... Mai multe>>
28-11-2025 Stiri agricole

Artesana, brandul românesc de lactate artizanale cunoscut pentru produsele sale din lapte integral, neomogenizat și ambalat doar în sticlă, a inaugurat oficial experiența Artesana din Destiny Park, cel mai mare centru de edutainment din Europa de Est. Lansarea a avut loc joi seară, pe 27 noiembrie, în cadrul unui eveniment ce a reunit parteneri, presă și invitați din zona educației și a nutriției. Mai multe>>
28-11-2025 Asigurari agricole

Agra Asigurări, liderul național în domeniul asigurărilor agricole, atrage atenția asupra impactului tot mai sever al fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească. În perioada 3–13 octombrie 2025, furtunile au lovit sudul țării. Vântul puternic, care a suflat cu viteze cuprinse între 40 și 70 km/h, a vizat județele Călărași, Ilfov și Giurgiu, provocând daune semnificative culturilor de porumb. Aproximativ 2.000 de hectare, parțial irigate, au fost afectate, cu un grad de deter... Mai multe>>
28-11-2025 Intalniri si conferinte

În perioada 8-9 octombrie a.c., Budapesta a fost gazda celui de-al patrulea congres european al sorgului. Peste două sute de protagoniști din sector, veniți din douăzeci și șapte de țări (cercetători, producători, procesatori și decidenți) au răspuns la apelul lansat de organizația Sorghum ID și de FNPSMS (Federația Națională a Producției de Semințe de Porumb și Sorg): Mai multe>>
28-11-2025 Idei si oportunitati de afaceri

Startupurile Alt.Real și RongoDesign sunt câștigătorii Romania ClimAccelerator 2025, categoria Seed Stage. Romania ClimAccelerator, acceleratorul startupurilor verzi, a fost organizat de Impact Hub Bucharest și partenerul principal Rompetrol, cu sprijinul Climate-KIC și Philip Morris România. Mai multe>>
28-11-2025 Ministerul Agriculturii
În Ședința de Guvern din data de 27 noiembrie 2025 a fost aprobată Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029 împreună cu Planul de acțiune aferent. Mai multe>>
28-11-2025 Plati APIA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță finalizarea procesului de autorizare la plată pentru plățile în avans aferente Campaniei 2025, care se desfășoară anual în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie. Mai multe>>
27-11-2025 Ministerul Agriculturii

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță finalizarea procesului financiar aferent anului 2025 pentru programul destinat cultivatorilor de legume în spații protejate, cu o alocare totală de 271,2 milioane de lei — cea mai mare din ultimii ani pentru acest sector strategic. Mai multe>>
26-11-2025 Stiri agricole

Cea de-a cincea ediție a Agrifood Innovation Summit (AFIS), organizată de Impact Hub Bucharest în parteneriat cu EIT Food și susținută de Bayer, a reunit peste 100 de participanți, fondatori de startupuri, reprezentanți ai instituțiilor publice și specialiști care lucrează direct în transformarea agriculturii. Mai multe>>
26-11-2025 Credite agricultura

Un nou studiu național finanțat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) arată că Patria Credit IFN, cea mai veche instituție financiară nebancară dedicată finanțării agricultorilor și micilor afaceri din România este un facilitator important al dezvoltării rurale din România, activitățile sale de microfinanțare stimulând atât progresul economic, cât și incluziunea economică și socială în comunitățile defavorizate. Mai multe>>
25-11-2025 Ministerul Agriculturii

Fermierii au acum confirmarea oficială privind cuantumurile plăților APIA pentru anul de cerere 2025, după ce secretarul de stat Emil Dumitru a explicat public cum vor fi distribuite fondurile între plata de bază și eco-scheme. Deși discuțiile din spațiul public au generat confuzie în ultimele zile, MADR transmite că valorile aprobate rămân ferme și se bazează pe angajamentele asumate în fața Comisiei Europene prin Planul Strategic PAC 2023-2027. Mai multe>>
25-11-2025 Ministerul Agriculturii

Agricultura românească va merge în continuare cu două viteze, având ca efect creșterea deficitului balanței comerciale, atât timp cât vom lăsa ca din cele aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pe suprafață, în valoare de circa 2,1 miliarde de euro, doar 86.000 vin din partea unor companii înregistrate fiscal, restul sunt pe persoană fizică, este de părere Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>