Stuparitul pastoral

     Planul deplasarii în pastoral trebuie pregatit din vreme, stabilind numarul de stupi ce vor fi transportati, vetrele temporare, procurarea mijloacelor si documentelor de transport cu respectarea legislatiei în vigoare, efectuarea tratamentelor antivarroa etc.

Metode si mijloace de practicare a stuparitului pastoral

Stuparitul pastoral cuprinde aspecte organizatorice, stiintifice, tehnice, economice etc. În cazul nerespectarii regulamentului privind organizarea stuparitului pastoral, a normelor sanitar-veterinare, a codului silvic si a oricaror reglementari legale, se aplica sanctiuni.

Stuparitul pastoral se practica în doua forme:

• Cu stupii varsati (transportati cu ajutorul unor camioane, remorci etc.);
• Cu ajutorul pavilioanelor apicole special amenajate, existând o multitudine de tipuri si variante constructive.

Pregatirea deplasarii stupinelor

Înainte de a se efectua deplasarea familiilor de albine se executa din vreme recunoasterea masivelor melifere, stabilindu-se locul în care urmeaza a fi amplasata stupina.

Pentru a se evita strivirea albinelor fagurii trebuie sa fie bine fixati, asigurându-se si un spatiu de refugiu, deasupra cuibului. Circulatia aerului se asigura prin deschiderea sitelor de ventilatie.

Daca stupii sunt foarte puternici este nevoie sa li se asigure spatiu suplimentar de refugiul albinelor. Pentru eliminarea bioxidului de carbon acumulat pe timpul transportului cele mai bune rezultate se obtin daca pe fundul stupilor se practica un orificiu prevazut cu pânza metalica. Daca în stupi se afla miere nematurata este bine sa stropim fiecare colonie cu apa (circa 1 litru), ori vom transporta stupii cu urdinisurile deschise având montate si sitele de ventilatie deasupra ramelor. Trebuie avut grija însa ca sosirea la destinatie sa se faca în primele ore ale diminetii iar la destinatie sa se pulverizeze pe deasupra sitelor apa.

Pe timpul transportului se fac scurte opriri de control. Toamna si primavara daca timpul este friguros transportul se poate continua chir si pe timpul zilei. Dupa instalarea stupilor la noua vatra se instaleaza adapatorul. La asezarea pe noua vatra se va avea în vedere ca plasarea stupilor sa nu fie în aceeasi directie cu cea a vecinului caci daca stupina va fi amplasata în spatele altei stupine vom pierde o parte din culegatoare.

La câteva ore dupa deschiderea urdinisurilor se acopera sitele si se desfac legaturile care au fixat partile componente.

Închiderea stupilor

Stupii nu se pot închide oricum si oricand. Închiderea stupilor în perioadele în care se fac stropiri cu insecticide sa se faca cu ajutorul unor dispozitive speciale, tip triunghi de aerisire, care pot fi folosite si în timpul deplasarilor prelungite în pastoral, cu conditia ca acestea sa fie bine prinse de peretii stupilor.

În situatiile în care transporturile se vor face la distante foarte mari stupii se vor asigura si cu apa în faguri.

Densitatea recomandata de stupi la hectar

–         14-18 colonii la salcâm,

–         6-10 la tei,

–         1-2 la floarea soarelui,

–         0,5 la bostanoase în culturi intercalat si 1-2 în culturi pure,

–         4-6 la leguminoasele perene,

–         3-5 la zmeuris.

Valorificarea unor tehnologii noi în stuparitul pastoral

Pentru a nu avea neplaceri la transport trebuie sa folosim cu precadere faguri armati sau ramele trebuie însârmate atât orizontal cât si vertical (cel putin pe mijloc).

Pavilioanele apicole sunt net superioare stupinelor divizate sau clasice. Dezavantajele acestora pot fi înlaturate prin adaptari de dispozitive cum ar fi cele referitoare la:

–         Împerecherea matcilor în stupina pavilion

–         Matcile ies din familie pentru împerechere si la înapoiere nu mai revin daca nu au un semn distinct vizibil, necesar pentru orientarea lor.

Înlaturarea neajunsului se face prin:

–         vopsirea tuturor fetelor stupilor în culori diferite: galben, maro, crem, albastru, bleu, alb etc. suprafata vopsita nedepasind 0,4-0,5 m2;

–         aplicarea unor forme confectionate din placute de tabla cât mai variate pe fetele stupilor (tinându-se cont de modul de perceptie al albinelor);

–         folosirea unor repere (arbusti, pietre, steaguri etc.);

–         nucleele de împerechere vor fi plasate la înaltimi diferite, cu urdinisurile orientate cât mai variat.

Paravânturile

Folosite la urdinisuri, paravânturile duc la eliminarea aproape în totalitate a curentilor reci, marindu-se astfel efectivul de albine. Nefolosirea acestor paravânturi determina încetarea ouatului matcii de timpuriu – toamna, iar primavara depunerea oualor începe mult mai târziu decât în stupii plasati jos si feriti de curentii reci.

Familiile de albine intra astfel în iarna cu efective îmbatrânite si uzate, iar primavara pier mai timpuriu, neavând timp suficient sa se dezvolte pâna la primul mare cules. Daca avem paravânturi montate la pavilion, acesta se poate orienta în orice directie, fara a lua în seama din care parte bate vântul.

Paravânturile se pot confectiona din tabla de aluminiu de 1 mm grosime si pot fi marite sau micsorate în raport de dorinta si necesitati.

Culesurile târzii

Ca surse de cules la sfârsitul verii se pot folosi fânetele din luncile râurilor, zonele inundabile, gradinile de zarzavat, bostanoasele etc., care pâna la efectuarea araturilor de toamna ofera culesuri de întretinere.