Sectorul pomicol din Romania
- Detalii
- 19 Mai 2008
Patrimoniul pomicol romanesc ocupa in prezent suprafata de 134.616 ha. Din acesta suprafata, sunt intretinute corespunzator doar 77 883 ha. Restul se afla in declin si paragina.
Productia totala de fructe
Productia totala de fructe la nivel national, in ultimele 2 – 3 decenii, a oscilat in jurul valorii de 1.000.000 tone fructe, cu o medie la hectarul de plantatie in jur de 6,5 – 7,0 tone. aceasta reprezinta cca. 30 –35% din productile realizate in principalele tari pomicole din U.E.
In anul 2000 s-au produs: 365 000 t mere; 345 000 t prune; 65 000 t pere; 76 000 t cirese; 23 000 t piersici; 23 000 t nuci; 27 000 tone caise; 6 500 t gutui; 15 600 t capsuni; 3 900 fructe de arbusti.
Particularitatile pomiculturii romanesti
Marile ferme pomicole socialiste, in majoritate, prin retrocedare, au fost faramitate de la 200-300 ha/unitate, in parcele de 0,3 - 2,0 ha / proprietar.
Proprietarii nu au dispus de tehnica necesara la asa mici suprafete si nici nu au avut interes pentru ingrijirea livezilor, deoarece in cei 35 – 40 ani de colectivizare fiecare si-a incropit alte mijloace de existenta. Majoritate plantatiilor au fost abandonate, defrisate si in foarte putine dintre ele s-au aplicat cateva lucrari de îngrijire.
Pomii In livezile romanesti sunt imbatraniti, ritmul de regenerare, prin noi plantari fiind foarte redus. Fata de un necesar anual de 7 – 8 milioane pomi (material săditor) pepinierele romanesti produc in jur de 1 – 1,5 milioane pomi. Dovada sunt cele numai 2.457 ha plantatii tinere recenzate în anul 2006.
Prunul continua sa aiba o pondere exagerata (cca. 50%), din livezile româneşti. Romania ocupa primul loc la suprafata de prun din U.E.
Calitatea fructelor romanesti (sortimentala) este inferioara conducand la valorificarea a cca. 35-40 % din productie sub formă de distilate.
Pomicultura romaneasca este mult indepartata de standardele europene sub urmatoarele aspecte:
- numărul de exploataţii viabile, ferme specializate, de cca. 10 – 20 ha este practic nesemnificativ;
- sistemele de cultura sunt inca extensive (la mar densitatiile la hectar sunt de 800 – 1.200 pomi, fata de 2.500 –3.500 in plantatiile apusene);
- portaltoiul M9, generalizat in livezile de mar din tarile vestice, este practic inexistent in livezile romanesti;
- in cultura prunului, se folosesc inca sortimente locale, care nu pot fi valorificate decat sub forma de tuica;
- exportul de prune in stare proaspata este redus, cca. 800 – 12.000 tone anual iar cel sub forma deshidratata este practic inexistent.
Zonele pomicole ale Romaniei
Cele mai cunoscute zone pomicole din Romania sunt situate pe dealurile subcarpatice, sudice si sud-estice. Aici sunt cantonate majoritatea plantatiilor de prun, mar si cires.
In vestul tarii, Bihor – Arad, exista conditii prielnice pentru cultura caisului si piersicului, zona care se continua de-a lungul Dunarii, in sudul judetelor Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman pana la Dobrogea, respectiv Constanta – Tulcea.
Bazine pretabile pentru cultura marului in special se gasesc in judetele Maramures, Bistrita-Nasaud, Salaj, Mures.
Se remarca un centru specializat, devenit traditional de cultura a capsunului in jud. Satu-Mare
Perspective pentru pomicultura romaneasca
Avand in vedere relieful, destul de framantat din zona dealurilor, faptul ca inca 345% din populatie traieste latara, se pot extinde cu mult succes si eficienta, pentru a intra pe piata europeana, culturile de arbusti fructiferi: afin (exista multe centre cu solul acid pH 4,5 – 5,5) coacaz, zmeur, mur, catina.
De asemenea cultura capsunului poate avea succes, existand inceputuri in judetele Arges, Valcea, Dolj, Giurgiu.
Trebuie remarcate conditiile climatice deosebite ale dealurilor romanesti care favorizeaza acumularea in fructe a aromelor specifice si o multitudine de saruri minerale si vitamine.
Perspectivele pentru pomicultura sunt imense avand in vedere suprafetele foarte mari de terenuri in panta, de multe ori cu soluri obligate pentru culturi perene, cum sunt pomii si arbustii fructiferi.
Spre deosebire de viticultura, trebuie sa remarcam, c investitiile straine sunt cu totul minore, iar cele autohtone nu sunt sustinute inca.
Societatea Nationala a Pomicultorilor din Romania se straduieste in prezent sa instituie la nivel national, un organism public – privat, gen "Centre Technique Interprofessionnel des Fruits et Legumes" care sa-si asume responsabilitatile in stabilirea si implementarea unei strategii de dezvoltare a pomiculturii in contextul integrarii in U.E.
Suprafata efectiva pomicola existanta este de 77 883 ha, din care: 34 899 ha prun; 30 805 ha mar; 2953 ha cires; 2172 ha cais; 2052 ha visin; 1795 ha par; 1339 ha piersic; 1129 ha nuc; 51 ha alun; 31 ha migdal; 1,3 ha castan comestibil. La acestea se mai adauga 1668 ha capsuni si 136 ha arbusti fructiferi. Pornind de la acest patrimoniu national putem relansa productia pomicola in principale zone de cultura din tara noastra, atat cantitativ, cat si calitativ.
