Taieri in verde ale coroanelor productive (2)
- Detalii
- Categorie: Pomicultura
- 23 Mai 2015
Daca taierile in uscat nu au fost executate la timp si corect, putem considera taierile (operatiile) in verde ca NU fiind tarzii pentru anul in curs ci, cu optimismul real al practicianului, ca devreme pentru anul viitor.
Taierile in verde
Interiorul coroanei trebuie ferit de aglomerarea lastarilor lacomi cu crestere verticala, porniti de pe tulpina si de pe partile mai vechi ale ramificatiilor principale. In iulie – august vom rari zonele de varf si periferia coroanelor pentru a evita aglomerarea excesiva cu cresterile viguroase ale ramurilor de schelet si fructifere. Simplificarea obtinuta prin aceste operatiuni ajuta foarte mult la buna circulatie a sevelor (bruta si elaborata), schimba raporturile de crestere intre lastarii principali si cei concurenti, determina schimbari radicale, in sensul dorit de noi, a pozitiei mugurilor pe lastari. Lastarii concurenti de pe ramurile principale vor fi eliminati.
Daca pe lemnul de doi ani aflat sub prelungirea anuala se afla prea multi lastari se recomanda o rarire a lor, functie de pozitia pe acea ramura. Mladitele cu pozitie pe partea superioara si crestere verticala se suprima (in cel mai rau caz vor fi taiate deasupra unui mugure orientat lateral).
In general, taierile (operatiile) in verde se aplica diferentiat, pe specii ,soiuri, in functie de vigoare, capacitate de ramificare, incarcatura de fructe.
La coroanele cu cresteri puternice si rod putin, interventiile vor fi mai energice. La pomii cu cresteri slabe si rod bun, interventiile vor fi superficiale, strict corective (H. Schmid / Lucrari de taiere).
Ciupirea lastarilor.
Ciupirea lastarilor, consta in indepartarea varfului ierbaceu al lastarilor in crestere, deasupra ultimei frunze mature sau, in unele situatii, la 2-4 frunze. Efectele sunt diferite, in functie de faza de crestere a lastarilor si de timpul de executie.
In faza de crestere intensa a lastarilor, ciupirea determina oprirea temporara a cresterii in lungime a lor, lastarii neciupiti din vecinatate vor lua un avans in crestere, se stimuleaza formarea de lastari anticipati (de prelungire). Cresterea lastarilor ciupiti este preluata prin mugurele devenit terminal.
Ciupirea executata in faza de incetinire a cresterii lastarilor determina o mai buna maturare a tesuturilor acestora iar cresterea nu mai este reluata.
Operatia de ciupire ne da posibilitatea sa controlam si sa echilibram cresterile intre lastarii de aceeasi importanta din coroana (prelungirea sarpantelor, a subsarpantelor), prin ciupirea lor cand unii sau altii au un avans de 15-20 cm.
La pomii tineri cu crestere prelungita se faca o ciupire tardiva a lastarilor, la inceputul toamnei in scopul stoparii cresterii si a favoriza maturarea lemnului si astfel creste rezistenta la gerurile din iarna.
Alte operatii in verde-dresarea, inclinarea, arcuirea-sunt efectuate in stransa corelare cu formarea coroanelor, garnisirea ramurilor, echilibrarea cresterilor si rodirea pomilor, de acestea depinzand si momentul executarii lor, pe parcursul vegetatiei.
Ing Dorel Dronca
“Obstiile satesti”
Nota: Cu invrednicire, de la Gh Ionescu-Sisesti citire.
Militand pentru organizarea taranimii in obstii agricole, el a scris in articolul “Obstiile satesti”, “V. agricola” nr 7, 1920 si “Dacia” nr 8, 1920: “Judecata obiectiva, stiintifica ne duce la concluzia ca odata cu improprietarirea, (reforma din 1921), obstiile vor fi nu desfiintate, ci transformate in cooperative agricole. Aceste cooperative vor ingriji de procurarea creditului, de exploatarea masinilor mari: autopluguri, treieratoare, seceratoare etc, vor avea grija de a pune reproducatori la indemana satenilor, de a organiza vanzarea in comun, de a industrializa unele produse, de a aplica bunele metode agricole. A lasa pe sateni intr-un individualism amorf si dezorganizat ar insemna sa nu intelegem cele mai poruncitoare necesitati ale vremii de fata”... “Este in interesul netagaduit al satenilor ca ei sa nu fie abandonati, indata ce-si vor fi primit loturile individuale. O politica agrara luminata si staruitoare trebuie sa-i ocroteasca inca cel putin cateva decenii. Se stie ca reforma de la 1864 nu a dat maximum de roade binefacatoare, tocmai din pricina ca indata ce li s-a defalcat pamantul statul nu s-a mai ocupat de sateni”.
Gh Ionescu-Sisesti (16.10.1885-04.06.1967) Ed.C
