Recoltarea fructelor

Recoltarea fructelor este operatia ce finalizeaza complexul de masuri agrotehnice, aplicat in livada, care determina evolutia calitatii produselor, in procesul de valorificare.

 

 

 

 

Particularitatile productiei de fructe. Multitudinea speciilor si a soiurilor existente in cultura fac ca productia de fructe sa se caracterizeze prin coacere si recoltare esalonate, grade diferite de perisabilitatea si variabilitate in ceea ce priveste marimea, forma, culoarea, modul de valorificare si durata de pastrare. Datorita acestor particularitati, recoltarea si conditionarea fructelor devine un proces tehnologic complex, ce hotaraste in final insasi eficienta culturii. Cantitativ cat si calitativ productia de fructe difera de la un an la altul, fiind dependenta de: conditiile climatice existente; tehnologia aplicata; starea fitosantiara a livezii; specie, soi, portaltoi; sistemul de cultura; varsta pomilor etc.

Prognozarea productiei. Datorita numerosilor factori care conditioneaza productia pomicola, in vederea unei judicioase organizari a campaniei de recoltare si valorificare se impune prognosticarea stiintifica a productiei pe 1-2 ani, cat si pentru o perioada mai indelungata, de 5-10 si chiar 20 de ani, care sa fundamenteze graficele de recoltare si livrare, in corelatie cu cerintele pietii interne si externe si cu necesitatea cresterii consumului general de fructe.

Epoca de recoltare a fructelor. Recoltarea fructelor se efectueaza atunci cand gradul lor de utilitate, exprimat prin suma tuturor proprietatilor fizice, chimice, tehnologice, cat si capacitatea de a rezista la transport si pastrare, satisface pe deplin cerintele consumului.

Momentul optim de recoltare a fructelor are un caracter dinamic, fiind determinat de destinatia productiei: consum imediat in stare proaspata, depozitare pentru pastrare mai indelungata sau industrializare.

Insusirile gustative si tehnologice ale fructelor, cat si marimea productiei obtinute, sunt mult influentate de momentul recoltarii. Astfel, fructele culese prea devreme sunt mai mici, au un colorit slab, sunt tari, acre, astringente, fara parfum, slab suculente si cu un grad redus de conservabilitate. In timpul pastrarii, se sbarcesc, scad mult in greutate si sunt predispuse la diferite boli fiziologice.

Organizarea campaniei de recoltare a fructelor. Inca de la intocmirea planului anual de productie a fermelor pomicole este necesar sa se cunoasca destinatia fructelor si respectiv conditiile de calitate ce trebuie sa le indeplineasca. De comun acord cu beneficiarul se stabilesc graficele de livrare trimestriale, lunare, decadale si diurne. In functie de acestea si de productie previzionata, se intocmeste, apoi graficul recoltarilor si se face aprovizionarea cu ambajale, unelte si materiale, se asigura mijloace de transport, masinile si uitlajele, punctele de colectare si conditionare a recoltei si forta de munca necesare.

Manipularea si transportul fructelor. Se efectueaza in ambalaje de diferite tipuri, care trebuie sa asigure mentinerea calitatii produselor, sa realizeze paletizarea unitatilor de incarcatura, in scopul reducerii timpului de la recoltare pana la conditionare. Fructele usor perisabile sau cele destinate consumului imediat in stare proaspata se transporta in ambalaje de capacitate mica, sortarea facandu-se o data cu recoltarea, fapt ce reduce numarul de manipulari. Fructele cu fermitate structo-texturala buna, rezistente la socuri si vibratii, pot fi manipulate in lazi cu capacitate mare.

Tehnica de recoltare a fructelor. Aceasta a cunoscut un proces evolutiv continuu, care a cuprins urmatoarele etape: recoltarea manuala traditionala, recoltarea manuala integrata paletizata sau superpaletizata si recoltarea mecanizata. Recoltarea manuala necesita 40-60% din necesarul anual de forta de munca in plantatiile de mar si par, revenind 45 ore/ha pentru speciile din grupa druapeceelor si circa 100 ore/ha pentru speciile din grupa pomaceelor. Fructele pentru consum in stare proaspata, si cele destinate pastrarii se recolteaza in exclusivitate manual.

Conditionarea si ambalarea fructelor. Conditionarea este operatia tehnologica prin care se creeaza partizi omogene de fructe, cu aceeasi culoare, forma, marime, stare fitosanitara, grad de integritate si de maturare. Conditionarea consta in: presortare, sortare, calibrare, spalare, periere, lustruire, ceruie, tratare pentru distrugerea microflorei epifite.

Presortarea se aplica fructelor destinate pastrarii indelungate si ea se efectueaza o data cu recoltarea eliminandu-se exemplarele afectate de boli, daunatori, grindina sau vant.

Sortarea cuprinde separarea fructelor dupa calitatea si marimea lor. Sortarea pe calitati are in vedere, aspectul general al fructului si se efectueaza mecanic, cu ajutorul unor instalatii prevazute cu dispozitive electrice, sau manual, o data cu recoltatul (capsuni, zmeura, cirese, visine) fie ulterior acestuia.

Ambalarea fructelor are loc dupa conditionarea lor, pentru a putea fi transportate la beneficiar. Ambalajele sunt de diferite tipuri standardizate, avand anumiti parametri constructivi si de capacitate. Preambalarea este o metoda de prezentare moderna, igienica si estetica, ce se practica in cazul produselor de calitate superioară, riguros conditionate. Fructele sunt puse in ambalaje nerecuperabile cu capacitatea maxima de 5 kg, care permit cumparatorului sa le aprecieze vizual calitatea.