Paduchele testos din San Jose
- Detalii
- Categorie: Boli si daunatori
- 21 Ianuarie 2009
Paduchele testos din San Josa - Quadraspidiotus perniciosus, care face parte din ordinul Homoptera si familia Diaspididae, este un daunator polifag care ataca peste 200 de specii de plante.
Biologie
Ierneaza in stadiul de larva de varsta I sub scut, pe tulpinile si ramurile pomilor. Are 2 – 3 generatii pe an, frecvent doua generatii, care evolueaza astfel:
Generatia I in mai – iunie;
Generatia II in iulie – august.
La inceputul lunii aprilie, dupa o perioada de hranire, larvele naparlesc si trec in varsta a II-a, diferentiindu-se in masculi si femele. La sfarsitul lunii aprilie sau începutul lunii mai, apar adultii, care se imperecheaza, iar femela depune larve, esalonat, pe o perioada de 6-7 saptamani.
Larvele se raspandesc pe tulpini, ramuri, frunze, unde isi introduc rostrul in tesuturi si se hranesc cu sucul celular. In acest timp se formeaza scutul protector din fire de matase si ceara, care este mai putin dens astfel incat poate fi strabatut mai usor de diferite substante chimice, dupa care se ingroasa, se intareste si devine mai rezistent. Larvele se hranesc, naparlesc si are loc diferentierea in masculi si femele. Dupa imperechere, la sfarsitul lunii iulie, inceputul lunii august, femela depune larvele generatiei a II-a, a carei aparitie se prelungeste pana in lunile septembrie, octombrie. Acestea hiberneaza pana in primavara anului urmator.
Paduchele testos din San Jose are numeroase specii de paraziti si pradatori. Ca specii parazite mai importante sunt: Prospaltella perniciosi, Prospaltella fasciata, etc. (ordinul Hymenoptera), iar ca specii pradatoare: Chilocorus bipustulatus si Chilocorus renipustulatus (ordinul Coleoptera).
Plante atacate şi mod de daunare.
Este un daunator polifag, ce ataca foarte multe specii de arbori, arbusti, pomi si plante ierboase, dar prefera speciile lemnoase. Dintre speciile pomicole ataca marul, parul, piersicul, ciresul, etc. Dintre arbori, arbusti ornamentali si forestieri ataca teiul, plopul, ulmul, salcamul, salcia etc. Prefera paducelul, lemnul cainesc si gutuiul japonez. Nu s-a semnalat atac pe conifere.
Adultii se gasesc atat pe partile lemnoase, precum si pe frunzele si fructele pomilor atacati, intepand si sugand sucul celular din tesuturi. Odata cu intepatura este introdusa si saliva, care contine un complex enzimatic, din care cauza tesuturile se necrozeaza si se inrosesc in jurul locurilor de fixare, formandu-se pete rosii, caracteristice.
Pomii atacati vegeteaza slab, frunzele sunt etiolate, fructele sunt mici si deformate. La un atac puternic, pomii tineri se pot usca in 2 – 3 ani, iar pomii in varsta se usuca in 7 – 10 ani.
Masuri de prevenire si combatere
In primul rand se vor respecta masurile de carantina fitosanitara. La infiintarea livezilor se va folosi numai material saditor neinfestat, procurat din pepiniere autorizate.
Tratamente chimice:
In timpul repausului vegetativ se va folosi unul din produsele: Ulei Cosmol – 2%, Ulei Spindel – 1,5%, Ulei Oleoekalux – 1,5%, Ulei Oleocarbetox – 3%, Aplaudus super – 1,5%, Carbetox 37 CE – 1%, Polisulfura de bariu 6%, Zeamă sulfocalcica 20%.
In perioada de vegetatie tratamentele se fac la avertizare (1-2 tratamente pe generatie) cu unul din produsele: Actellic– 0,2%, Carbetox– 0,4%, Ekalux – 0,1%, Imidan– 0,1%, Murfotox– 0,1%, Sinoratox– 0,1%, Sumithion– 0,1%, Zolone– 0,2%, Ultracid– 0,1%, Fyfanon – 0,6%, Lannate – 0,2%, Admiral - 0,05%, Pallas - 0,3%, etc.
