Viitorul cercetarii pomicole din Romania
- Detalii
- Categorie: Pomicultura
- 07 Martie 2009
Simpozionul de la Maracineni a reprezentat o dezbatere nationala privind viitorul pe termen scurt si mediu al pomiculturii din Romania.
La aceasta intalnire au participat cercetatori si producatori din domeniu, parlamentari, reprezentanti ai Guvernului si ai administratiilor locale, si a fost organizata de catre Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura (ICDP) de la Maracineni, judetul Arges.
Lucrarile simpozionului au fost deschise de directorul general al ICDP Maracineni, doctor Mihail Coman, care a facut a analiza a situatiei cercetarii agricole romanesti actuale, pe care a comparat-o cu cercetarea de specialitate din alte tari ale Uniunii Europene.
"In majoritatea tarilor europene puternic agricole exista o cercetare agricola pe masura. Daca in alte domenii se mai pot transfera, ca sa nu spun cumpara, anumite rezultate ale cercetarii, in cazul agriculturii acest lucru este riscant si nesigur. (...) Reusitele acestor tari cu performante tehnologice ridicate au inceput prin finantarea activitatii de cercetare, ajunsa in unele state la 70% din necesar provenita din resurse bugetare. Cercetarea romaneasca se afla, ca si agricultura, intr-un puternic impas. Unitatile de cercetare continua sa parcurga un nesfarsit proces de restructurare, in care multe au disparut", a spus Mihail Coman.
Directorul ICDP Maracineni a atras atentia ca, in actualele conditii de finantare, doar o treime din proiectele competitionale aflate in derulare vor putea fi acoperite financiar. "Ce vom face cu laboratoarele echipate modern, le inchidem si le lasam prafuite? Ce vom face cu loturile demonstrative, le aplicam doar o treime din tehnologie? Ce vom face cu cercetatorii si asa ramasi putini, ii trimitem acasa doua treimi din timp?", s-a intrebat retoric Mihail Coman.
Presedintele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, academicianul Cristian Hera, s-a referit, in interventia sa, la noua lege privind organizarea si desfasurarea activitatii de cercetare din agricultura, pe care a caracterizat-o ca fiind "de o importanta majora pentru stabilitatea sistemului". “In dezvoltarea societatii, agricultura reprezinta un factor strategic. La functia sa de baza, cea de asigurare a securitatii alimentare, se adauga functii noi precum conservarea si regenerarea resurselor naturale, furnizarea de energie alternativa, dar mai ales adaptarea la noile conditii determinate de schimbarile climatice globale si de actuala criza economico-financiara. Pentru indeplinirea acestor functii, cercetarea joaca un rol de o importanta deosebita, iar sustinerea acestui sector este esentiala", a spus academicianul Cristian Hera.
Presedintele comisiei de agricultura a Camerei Deputatilor, deputatul Valeriu Tabara, s-a referit la randul sau la legea cercetarii agricole, al carui initiator este. "Important este ca aceasta lege, prin continutul ei, sa fie aplicata. Pentru ca legi bune in domeniul cercetarii au mai fost, dar din pacate nu s-a reusit aplicarea lor", a afirmat Valeriu Tabara.
La deschiderea dezbaterilor privind viitorul pomiculturii in Romania a fost prezent si presedintele Senatului, Mircea Geoana, care s-a declarat optimist in privinta sanselor de salvare a agriculturii romanesti cu ajutorul activitatii de cercetare. "Dupa ce am vizitat acest institut de cercetare, laboratoarele si livezile, cred ca este inca posibil sa salvam agricultura si pomicultura din Romania. (...) As vrea ca aceasta intalnire, la care avem impreuna factori politici, factori academici, factori administrativi si factori profesional, sa reprezinte momentul unui nou inceput", a afirmat presedintele Senatului in discursul tinut in fata participantilor la dezbatere.
