Zonarea reprezintă repartizarea sau amplasarea culturilor în acele teritorii unde ele au conditii ecologice favorabile pentru formarea unei recolte stabile de a evidentia potentialul lor natural de productie.

Prin zonare se pun de acord cerintele plantelor cultivate si particularitatile lor biologice fata de mediul inconjurator, in zonare se respecta optimul ecologic, adica acel raport intre cerintele culturilor si factorii de mediu.

Prin zonarea speciilor legumicole se intelege repartizarea teritoriala a culturilor de legume pe baza interdependentei unor factori care favorizeaza sau limiteaza posibilitatile de valorificare a potentialului biologic, imprimand legumiculturii un pronuntat caracter zonal.

Romania face parte din centura climatica temperata a emisferei nordice, unde s-au format zone horticole productive, cu o mare diversitate de specii si sisteme de cultură. De aceea, resursele pedo-climatice trebuie folosite cu eficienta maxima, in care sens este obligatorie monitorizarea lor permanenta.

In Romania sunt delimitate 3 zone de producere a legumelor.

Zona I se limiteaza la campiile din sudul si estul tarii, Campia de Vest si Campia Dobrogei, diverse din punct de vedere pedoclimatic.

In campia de sud-vest, pe soluri cernoziomice si de lunca, se preteaza foarte bine culturile termofile, destinate pentru productii timpuri si de vara-toamna, cu randamente ridicate.

In Dobrogea, in partea de nord, de-a lungul Dunarii se cultiva legume timpurii si tarzii pentru consum proaspat si industrializare, iar pe litoral, intr-o subzona caracteristica din punct de vedere climatic, se produc legume semitimpurii si indeosebi de toamna, mai ales la plantele termofile. Este zona cu cea mai mare suprafata cultivata.

Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafata totala ocupata cu legume - si asigura cele mai bune corelatii dintre cerintele speciilor - soiuri si hibrizi de legume cu factorii naturali si cuprinde doua subzone:

subzona I, cu un climat de stepa, cu 400-500 mm precipitatii anuale, cu temperatura medie anuala de 10- 11°C, cu soluri in cea mai mare parte de tip cernoziom si soluri aluvionare cu fertilitate ridicata sau soluri brun deschise de stepa. Aceasta subzona acopera partea de sud-est a tarii - Campia Bailestiului, Boianului, Burnasului si Baraganului, Lunca Dunarii si Dobrogea si cuprinde judetele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Ialomita, partea de sud a judetului Buzau, Braila, Galati, Tulcea, Constanta si partea de sud a judetului Mehedinti. Subzona I asigura conditii climatice si de irigare pentru toate speciile legumicole si indeosebi pentru cele pretentioase la caldura: ardei, patlagele vinete, tomate, castraveti, pepeni, fasole si altele asemenea;

subzona a II-a, caracterizata prin precipitatii medii anuale cuprinse intre 550 si 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativa de 65-75% si soluri de tip cernoziom, brune de padure, de lunca, lacovisti si nisipuri solificate. Ocupa Campia de Vest a Banatului si Crisanei, incluzand judetele Timis, Arad si Bihor. In aceasta subzona se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole.

Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a judetului Mehedinti, judetele Gorj si Valcea, Muntenia - judetele Arges, Dambovita, Prahova si nordul judetului Buzau, Campia Moldovei cu spatiul cuprins intre Siret si Prut si luncile aflate la confluenta cu unii afluenti ai Siretului - judetele Vrancea, Bacau, Vaslui, Neamt, lasi, Botosani si Suceava, lunca Muresului, Ariesului, Somesului, cursul inferior al Tsrnavelor, valea Crisurilor, judetele Caras-Severin, Satu Mare si partial Salaj, Bistrita-Nasaud, Cluj, Alba, Mures si Hunedoara.

Din punct de vedere climatic se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 9-10°C, precipitatii medii anuale de 450-550 mm, umiditatea relativa de 65-80%. Solurile predominante sunt cele brune. Aici se cultiva plante mai putin pretentioase la caldura si plante termofile cu perioada de vegetatie mai scurta, pe suprafete mai reduse. Zona a II-a ocupa circa 30% din suprafata totala cultivata de legume, principalele culturi fiind cele din grupa verzei, radacinoasele, bulboasele si tomatele.

Zona a III-a ocupa circa 20% din suprafata de legume a Romaniei si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 8-8,7°C, precipitatii medii anuale de 600-650 mm si o umiditate relativa medie a aerului cuprinsa intre 57% si 65%. Zona a III-a acopera regiuni de dealuri din Transilvania - o parte a judetelor Alba, Cluj, Salaj, Bistrita-Nasaud, Mures, Hunedoara si judetele Brasov, Maramures, Sibiu si Covasna. Principalele tipuri de sol sunt cele brune de padure slab sau mediu podzolite si aluvionare. In aceasta zona se cultiva in special legumele radacinoase, varzoase si bulboase, iar in anumite microzone se cultiva si castraveti, fasole de gradina si mazare de gradina.]

Microzonarea este un subsistem al zonarii care contureaza arealul unor culturi legumicole la scara redusa. Microzonarea este impusa de amplitudinea variatiei factorilor pedoclimatici si social-economici specifici unei zone. In cadrul oricarei zone exista suprafete de teren care sunt avantajoase pentru cultura legumelor dintr-o anumita categorie ca urmare a expozitiei sau protejarii naturale.

Cultura tomatelor timpurii, semitimpurii si tarzii, care reprezinta aproximativ 25% din suprafata cultivata cu legume, este amplasata in zona I-a si a II-a. Aici se gasesc bazine consacrate orientate in directia specializarii pe diferite tipuri de culturi. Se evidentiaza bazinele: Arad, Sannicolaul Mare, Bailesti, Alexandria, Zimnicea, Vidra.

Cultura cepei este zonata in sudul tarii, o parte in Campia de Vest, dar si pe suprafete insemnate in judetul Iasi.

Cultura ardeiului se regaseste pregnant in zona I-a si a II-a, avand aceleasi cerinte ca si tomatele.

Varza gaseste conditii favorabile de cultura in toate zonele tarii, caracterizandu-se printr-o plasticitate deosebita. Totusi cultura timpurie de varza se practica in special in sudul si in vestul tarii.

Mazarea de gradină a fost amplasata cu precadere in imprejurimile fabricilor de conserve, dar conditii foarte bune gaseste in zona a II-a.

Fasolea de gradina este o planta mai pretentioasa din punct de vedere al conditiilor de mediu, dar se cultiva totusi in toate zonele si asigura si productii mai timpurii, dar se poate cultiva si in cultura a doua in special in sudul tarii ( realizand doua recolte pe an).

Castravetii desi sunt plante pretentioase la caldura, se cultiva in sudul tarii, dar si in podisul Transilvaniei si nordul Moldovei, datorita unei vechi traditii si a conditiilor microzonale favorabile.

Legumele radacinoase intalnesc conditii favorabile in toate zonele tarii, dar cele mai bune rezultate se obtin in Campia de Vest si in centrul Transilvaniei. Datorita cerintelor de asfel de legume, cultura s-a extins si in jurul oraselor mari din sudul tarii cu rezultate economice bune.

Fasolea de gradina si castravetele, care seamana in privinta cerintelor cu fasolea, dau cele mai bune rezultate pe luncile raurilor.

Pentru pepenii verzi si galbeni care cer multa caldura si au rezistenta la seceta, cele mai favorabile de cultura sunt situate, in special, in Campia Dunarii, Dobrogea, sudul Moldovei si Campia de Vest.

Bazinele legumicole: Ca urmare a concentrarii legumiculturii in jurul acestor centre populate au luat nastere adevarate bazine legumicole, cunoscute in intreaga tara.

Astfel, in Campia Dunarii exista bazinul legumicol din jurul Bucurestiului, bazinul Argesului si Sabarului, bazinul Ploiestiului, bazinul Buzsului si bazinul Galatiului. In campia Olteniei, bazinele cele mai importante sunt: in jurul Craiovei, valea Oltului (Caracal) si valea Jiului (Filiasi).

In Dobrogea, bazinele cele mai importante sunt: valea Carasului si zonele indiguite din Lunca Dunarii.

In vestul tarii sunt cunoscute bazinele legumicole: Arad, Timisoara, Oradea, Sacuieni-Marghita.

In PodiSul Transilvaniei, bazinele legumicole mai importante sunt: lunca Ariesului, Sibiu, Medias, Alba-Iulia, Tg. Mures, Ludus.

In Moldova, cele mai importante bazine sunt pe lunca Prutului si pe lunca Siretului.

Sursa: www.didactic.ro