Cultura de ridichi

Ridichile, cunoscute pentru proprietatile antibacteriene, antifungice, sunt benefice pentru stomac si ficat.

Ridichile (Raphanus sativus) sunt legume radacinoase bogate in vitamina C, potasiu, sodiu si alte minerale. Au un contin scazut de grasimi, colesterol si calorii, fiind ideale pentru cei care sunt la dieta sau au grija de alimentatia lor. Ridichile sunt si o sursa importanta de vitamina B, calciu, magneziu, cupru si mangan. De asmenea, contin cantitati mari de fibre alimentare si acid folic.

Ridichile contin cantitati importante de antioxidanti, extrem de benefici pentru organismul uman. In special ridichile negre sunt foarte bogate in antioxidanti. Antioxidantii din ridichi anihileaza efectele nocive ale radicalilor liberi si previn imbatranirea prematura. De asemenea, antioxidantii reduc si riscul de afectiuni cronice.

Ridichile ajuta la detoxifierea si purificarea sangelui, iar in cazul persoanelor care sufera de icter, protejeaza celulele rosii si maresc cantitatea de oxigen din sange. Ridichile contin cantitati importante de carbohidrati naturali, care faciliteaza digestia, previn retentia de apa si trateaza constipatia. Aceste legume sunt diuretice naturale, ajutand la productia de urina. Sucul de ridichi este de mare ajutor in tratarea inflamatiilor si senzatiilor de arsura dupa urinare. Datorita fibrelor, ridichile sunt ideale pentru cei care tin diete de slabit, ajutand la eliminarea grasimilor. De asemenea, ridichile sunt de mare ajutor in prevenirea si tratarea mai multor tipuri de cancer: de intestine, stomac, colon sau rinichi.

 Ridichiile de luna

Terenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor.

Semanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 10-12 zile pentru productii esalonate.

Pentru a avea o recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la sfarsitul lunii august.

Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm. Pentru 1000 mp se folosesc 0,8-1 kg samanta.

Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6 cm pe rand. Daca primavara e secetoasa, se uda cultura pentru ca ridichiile sa nu se iuteasca.

La aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare suplimentara.

Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la insamantare. Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci, cu goluri de aer in interior.

Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi.

Pentru productii extratimpurii ridichiile de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie.

Soiurile de ridichi de luna sunt: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheata

SOI NOU DE RIDICHI – ANTITA:

Soiul de ridichi de luna Antita a fost creat de SCDL Buzau. Soiul este diploid. Coloratia antocianica a hipocotilului in stadiul de plantula este prezenta. Cotiledonul este mediu spre mare si latimea de prindere a foliajului la colet este ingusta. Portul frunzei este semierect si culoarea este verde, cu intensitate deschisa. Limbul frunzei prezinta numar mare de lobi. Coloratia antocianica a petiolului este prezenta. Forma ridichei este circulara, la colet este concava si la baza este obtuza. Epiderma este unicolora, rosu aprins cu intensitate redusa in partea superioara. Perioada maturitatii de recoltare este mijlocie spre tarzie. Tendinta de dospire a ridichei este slaba. Ridichile sunt pentru consum curent, in stare proaspata.

Ridichiile de vara

Se insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe rand si la adancimea de 1,5-2 cm.

Lucrarile de ingrijire sunt plivitul, prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si ingrasarea suplimentara.

Soiurile de ridichi de vara sunt: Din Tara Barrsei, Bere de Munchen

Ridichiile de iarna

Se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recolteaza la 110-120 zile de la insamantare.

Soi de ridichi de iarna: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna)