Castravetii in cultura succesiva

Detalii

Categorie: Castraveti

09 Iulie 2008

Castravetii in cultura succesiva

CASTRAVETELE-Cucumis sativus L-Fam Cucurbitaceae

Castravetele este o planta legumicola mult cultivata in gradinile populatiei pentru fructele sale care se consuma atat in stare proaspata cat si prelucrate. In cultura succesiva foloseste eficient terenul eliberat de alte culturi cum ar fi: ceapa, usturoi, rasaduri, cartofi timpurii etc. Pentru acest tip de cultura se folosesc soiurile de tip cornichon.

Infiintarea culturii se realizeaza prin semanat direct pana la jumatatea lunii iulie; intarzierea semanatului determina limitari ale productiei datorate conditiilor climatice din luna septembrie: reducerea duratei zilei si scaderea temperaturii din timpul noptilor.

Pregatirea terenului consta in efectuarea unei mobilizari superficiale a solului, nivelarea de intretinere, udarea de aprovizionare, erbicidarea (Balan 18 EC 6 l/ha). Daca sunt posibilitati este indicata modelarea terenului in straturi cu latimea la coronament de 94 cm.

Semanatul se face la 70 cm / 12-15 cm, la adancimea de 3-4 cm folosind 50-60 g samanta la un ar.Pot fi folosite si alte scheme de semanat, cu precizarea ca desimea mai mare o explicam prin aceea ca plantele nu pot oferi intregul lor potential biologic avand in vedere perioada calendaristica.

Udarea semanaturii este hotaratoare pentru rasarire si de asemenea este indicata mulcirea solului folosind folie recuperabila.In acest fel se mentine o umiditate corespunzatoare, constanta si rasarirea este grabita si uniforma. In momentul rasaririi folia se indeparteaza iar irigarea in continuare se face de preferinta pe brazde.

In faza de 5-6 frunze este recomandat sa se faca un tatament cu Ethrel (0,05-0,075%) in scopul cresterii procentului de flori femeiesti favorizand astfel fructificarea.

Nota. In cazul culturilor pe spalieri vom dirija cresterea si fructificarea plantelor prin ciupiri repetate, astfel: primul ciupit ( indepartarea varfului de crestere ) se face dupa 4-5 frunze iar urmatoarele 2-3 dupa ce lastarii au format 6-7 frunze. Pe spalierii inalti (1,8-2,2m), plantele vor fi copilite total pe portiunea de circa 30 cm, apoi pana la circa 60-70 cm de la sol lastarii laterali se ciupesc dupa 2-3 fructe plus o frunza. Creste apoi numarul fructelor lasate in mod progresiv iar cand lastarul-tulpina a ajuns la nivelul spalierului se lasa sub forma de “pleata”.

Fertilizarea se face tinand cont de faza de vegetatie.In prima perioada se folosesc ingrasaminte de tipul Agriplant 4 sau Ferticare S in doza de 0,5-1 g/l. Apoi, 2-3 fertilizari cu azotat de calciu 1 g/l, alternativ cu Ferticare 2 in doza de 1-1,5g/l, Cropcare 3 in doza de 25-30 g/mp.

Intretinerea culturii se face prin prasiri manuale pentru distrugerea buruienilor si pentru afanarea solului.

Recoltarea se face la interval de 1-2 zile, functie de marimea dorita a fructelor (de la 3 la 12 cm).

Combaterea principalelor boli si daunatori.

Mana. Este produsa de ciuperca Pseudoperonospora cubensis. Atacul se manifesta pe frunze prin pete galbui pe partea superioara care se acopera cu un puf cenusiu-violaceu pe partea inferioara. Petele se inmultesc, conflueaza si frunzele se usuca.Ciuperca formeaza in tesuturile atacate organe de rezistenta (oospori ) si astfel se transmite de la un an la altul. Curentii de aer asigura diseminarea in cultura a conidiilor care se formeaza pe partea inferioara a frunzelor. Infectia frunzelor se realizeaza prin stomate si este conditionata de prezenta picaturilor de apa pe acestea si de temperaturi cuprinse intre 16 si 22 grd C.

Combaterea se realizeaza prin tratamente foliare cu produse ca: Quadris 0,75 %, Aliette 0,2%, Melody Duo 0,2 %,Rover 0,2 %,Polyram DF 0,2%,Bravo 0,3 %, Dithane M45 0,2 %,Vondozeb 0,2 %,Mycodifol 0,2 %etc. Tratamentele se vor face functie de conditiile de mediu, alternativ, la un numar de 10-14 zile. Lucrarile culturale-toaletarea (indepartarea frunzelor uscate, atacate), irigarea, prasilele-contribuie la reducerea intensitatii atacului.

Fainarea. Boala este produsa de Sfaerotheca fuliginea. Sunt atacate numai frunzele care se acopera pe ambele fete cu colonii albe, prafoase, circulare care conflueaza cuprinzand tot limbul, frunzele se ingalbenesc si cad.Prin pasla miceliana se formeaza periteciile ciupercii, punctiforme, negre (numai in camp ) si acestea constituie forma sub care ciuperca rezista si se transmite de la un an la altul. Infectiile se produc la temperaturi de 26-28 grd C si umiditate relativa de 70 % (deci scazuta ).

Combaterea se face prin tratamente chimice la aparitia primelor pete fainoase cu produse ca : Rubigan 12 CE 0,03%, Quadris 0,08 %, Bayleton 5 PU 0,1 %, Afugan EC 0,05 %, Karathane LC 0,05% etc.

Patarea unghiulara. Boala este produsa de bacteria Pseudomonas lachrymans si produce pagube insemnate si la castravetii din camp, nu doar la cei din sera. Primele pete pot sa apara chiar pe frunzele cotiledonale: pete mici, neregulate sau circulare, cu aspect uleios apoi se brunifica.Pe frunzele adevarate, pe partea inferioara apar pete uleioase, galbui pe partea superioara, delimitate de nervuri. Pe fructe petele sunt mici, hidrozate, usor denivelate. (In spatiile protejate mai exista un tip de infectie-sistemica-prin tulpina si petiol pana la fruct, care, in sectiune longitudinala prezinta o ingalbenire a tesutului vascular si in final se ajunge la inmuierea intregului fruct).

Semintele din fructele atacate sunt si ele atacate si transmit astfel bacteria. In resturile vegetale bacteria rezista numai pana acestea se descompun. In cultura bacteria este diseminata prin ploi, aspersie, cu ajutorul insectelor si al oamenilor.

Combaterea patarii unghiulare:

• rotatia culturii de cel putin un an pentru ca resturile vegetale sa putrezeasca;
• dezinfectia solului cu formalina;
• folosirea semintelor tratate;
• tratamente chimice folosind: oxiclorura de cupru 0,5 %, Kocide 0,5%, Dithane cupromix 0,5%, KASUMIN 0,15 %, Champion 0,3 %, Funguran 0,3 % etc.

Combaterea daunatorilor. Daca in gradina avem atac de melci vom folosi: Mesurol 40-60 g/ 100 mp, Optimol 250-300 g/ 100 mp, alte produse.

Paianjenul rosu comun (Tetranycus urticae ) Ataca un numar mare de plante de cultura din gradina intepand frunzele pe partea dorsala care apoi se usuca. Se combate prin stropirea foliara cu Omite 0,1 %, Plictran 0,1 %, Kelthane 0,2 %, Tedion 0,15 %, Sinoratox 35 0,1 %, Nissorun 0,05 %, Apollo 0,04 %,Talstar 0,05 %, Milbeknack 0,075 %, Sanmite 0,05 % etc.

Paduchele verde al castravetilor (Cerosipha gossypi). Formeaza colonii pe dosul frunzelor care se rasucesc spre interior si se rup. Se fac tratamente cu: Fernos 0,05 %, Mospilan 0,03 %, Sinoratox 35 EC 0,3 %, Confidor 0,075 %, Nogos 0,1 % etc.

Ing Dorel Dronca CLCA Ineu

• < Anterior
• Următor >