(solar, eolian, biomasă, microhidro, geotermie)
Scopul strategiei energetice, este de a oferi o alternativă atât marilor cât şi micilor consumatori de energie din surse epuizabile, în vederea obţinerii unui consum raţional de energie prin retehnologizare şi utilizarea eficientă a diferitelor surse de energii regenerabile, existente la nivelul ţării.
Este necesar ca aceste noi resurse să înlocuiască treptat resursele tradiţionale epuizabile, asigurând protecţia mediului natural şi securitatea energetică. Sectorul energetic are o importanţă vitală pentru dezvoltarea economică şi socială şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei. Asigurarea alimentării cu energie în volum suficient şi accesul larg la serviciile energetice, în special la cele ecologice provenite din surse regenerabile, este o exigenţă de bază a dezvoltării durabile.
Conştient de faptul că resursele energetice „tradiţionale" sunt limitate şi că în viitor omenirea va fi obligată să se orienteze spre surse regenerabile de energie, trebuie implementata o strategie orientată spre producerea şi utilizarea treptată a tipurilor de energie verde, în vederea economisirii resurselor epuizabile şi înlocuirea lor în viitor.
O consecinţă de necontestat a industrializării statelor, o reprezintă dependenţa din ce în ce mai mare a economiilor lumii de resursele energetice epuizabile ale planetei.
Întreaga economie mondială depinde încă în mare măsură de petrol ca resursă centrală de energie, iar lupta pentru resurse energetice domină geopolitica secolului XXI, ducând de multe ori la instabilitate politică în unele state. Considerate cândva ca fiind inepuizabile, resursele energetice şi de materii prime sunt în general limitate şi repartizate neuniform pe întinderea Terrei. De altfel, există şi o lege a rarităţii resurselor, care constă în aceea că volumul, structura şi calitatea resurselor economice şi a bunurilor, se modifică mai încet decât volumul, structura şi intensitatea nevoilor umane. În ultimii ani, problema epuizării resurselor energetice şi a securităţii energetice domină agendele conducătorilor de state. Spectrul epuizării în următorii ani a resurselor energetice a constituit un serios semnal de alarmă şi a dus la identificarea posibilităţilor de substituire a resurselor epuizabile, diminuarea dezechilibrelor de mediu determinate de exploatarea, prelucrarea şi utilizarea resurselor folosite până acum.
Acest semnal de alarmă a determinat omenirea să opereze cu un nou concept, conceptul de securitate energetică. Pentru cei mai mulţi specialişti, securitatea energetică înseamnă producerea energiei necesare în propria ţară şi o dependenţă cât mai redusă de importuri. Conceptul de securitate energetică vizează în principal dezvoltarea durabilă prin identificarea şi exploatarea unor surse alternative de energie, reducerea poluării mediului, retehnologizarea şi modernizarea rutelor de transport existente.
Uniunea Europeană este tot mai expusă la instabilitatea şi creşterea preţurilor de pe pieţele internaţionale de energie, precum şi la consecinţele faptului că rezervele de hidrocarburi ajung treptat să fie monopolizate de un număr restrâns de deţinători. Efectele posibile sunt semnificative: de exemplu, în cazul în care preţul petrolului ar creşte până la 100 USD/baril în 2030, importul de energie în UE ar costa circa 170 de mld. EUR, ceea ce înseamnă o valoare de 350 EUR pentru fiecare cetăţean UE.
România se înscrie în acest context ca stat membru al Comunităţii Europene, ca stat cu industrie bazată în mare parte pe consumul de resurse epuizabile, dar şi ca stat cu reale posibilităţi de a dezvolta o structură energetică bazată pe energii regenerabile.
Sursă: Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020
Sursă regenerabilă |
Potenţial anual |
Aplicaţie |
Energie solară |
60 PJ/h |
Energie termică Energie electrică |
Energie eoliană |
23 TWh |
Energie electrică |
Energie hidro din care sub 10 MW |
36TWh 3,6TWh |
Energie electrică |
Biomasă şi biogaz |
318 PJ |
Energie termică Energie electrică |
Energie geotermală |
7 PJ |
Energie termică |
Surse regenerabile de energie |
2010 (GWh) |
2015 (GWh) |
Energie solară |
1,860 |
11,600 |
Energie eoliană |
314 |
1.001 |
Energie hidro - total, din care: hidroen. mică putere (max 10 MW) |
18.200 1.100 |
18.700 1.600 |
Biomasă |
1.134 |
3.654 |
Energie geotermală |
- |
- |
Total |
19.650 |
23.367 |
Pondere ESRE în consumul de energie electrică |
30,00% |
30,40% |
Pornind de la datele disponibile, s-a întocmit harta cu distribuţia în teritoriu a radiaţiei solare în România. Harta cuprinde distribuţia fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente pe suprafaţa orizontală a teritoriului României.
Sunt evidenţiate 5 zone, diferenţiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente. Se constată că mai mult de jumătate din suprafaţa ţării beneficiază de un flux de energie mediu anual de 1275 kWh/m2.
Zonele de interes (areale) deosebite pentru aplicaţiile electroenergetice ale energiei solare în ţara noastră sunt:
Îndeosebi în zona montană variaţia pe teritoriu a radiaţiei solare directe este foarte mare, formele negative de relief favorizând persistenţa ceţii şi diminuând chiar durata posibilă de strălucire a soarelui, în timp ce formele pozitive de relief, în funcţie de orientarea în raport cu soarele şi cu direcţia dominantă de circulaţie a aerului, pot favoriza creşterea sau, dimpotrivă determina diminuarea radiaţiei solare directe.
Celelalte două zone, se situează sub limita necesară utilizării eficiente a energiei solare, cuprinzând zonele muntoase ale României.
În strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potenţialul eolian declarat este de 14.000 MW (putere instalată), care poate furniza o cantitate de energie de aproximativ 23.000 GWh/an. Aceste valori reprezintă o estimare a potenţialului teoretic, şi trebuie nuanţate în funcţie de posibilităţile de exploatare tehnică şi economică.
Ceea ce interesează însă prognozele de dezvoltare energetică, este potenţialul de valorificare practică în aplicaţii eoliene, potenţial care este mult mai mic decât cel teoretic, depinzând de posibilităţile de folosire a terenului şi de condiţiile pe piaţa energiei. De aceea potenţialul eolian valorificabil economic poate fi apreciat numai pe termen mediu, pe baza datelor tehnologice şi economice cunoscute astăzi şi considerate şi ele valabile pe termen mediu. S-a ales calea de evaluare a potenţialului valorificabil al ţării noastre cea macroeconomică, de tip top-down, pornind de la următoarele premise macroeconomice:
Ca indicatori macroecomici s-au considerat:
Parametru |
UM |
Tehnic |
Economic |
Putere nominală |
MW |
3600 |
2400 |
Energie electrică |
TWh/an |
8,0 |
5,3 |
mii tep/an |
688 |
456 |
De asemenea în strategia naţională se propune instalarea a 280 MW până în anul 2015.
Conform acestei evoluţii, energia electrică produsă din surse eoliene asigură cca 1,6 % din consumul brut de energie electrică în anul 2010. Raportat la cantitatea de energie prevazută din surse regenerabile fără hidro de mare putere, energia eoliană ar asigura 12,3% din această cantitate.
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane. (Definiţie cuprinsă în Hotărârea nr. 1844 din 2005 privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi a altor carburanţi regenerabili pentru transport).
Compoziţia chimică a biomasei poate fi diferenţiată în cîteva tipuri. De obicei plantele conţin 25% lignină şi 75% glucide (celuloză şi hemiceluloză) sau zaharide.
Din punct de vedere al potenţialului energetic al biomasei, teritoriul României a fost împărţit în opt regiuni şi anume: Delta Dunării - rezervaţie a biosferei; Dobrogea; Moldova; Munţii Carpaţi (Estici, Sudici, Apuseni); Platoul Transilvaniei; Câmpia de Vest; Subcarpaţii; Câmpia de Sud.
Nr. |
Regiune |
Biomasa forestiera mii t / an TJ |
Deseuri lemnoase mii t / an TJ |
Biomasa agricola mii t / an TJ |
Biogaz ml.mc/an TJ |
Deşeuri urbane miit/ an TJ |
TOTAL |
i |
Delta Dunării |
- |
- |
- |
- |
- |
|
- |
- |
- |
- |
- |
|||
II |
Dobrogea |
54 |
19 |
844 |
71 |
182 |
29.897 |
451 |
269 |
13.422 |
1.477 |
910 |
|||
III |
Moldova |
166 |
58 |
2.332 |
118 |
474 |
81.357 |
1.728 |
802 |
37.071 |
2.462 |
2.370 |
|||
IV |
Carpati |
1.873 |
583 |
1.101 |
59 |
328 |
65.415 |
19.552 |
8.049 |
17.506 |
1.231 |
1.640 |
|||
V |
Platoul Transilvaniei |
835 |
252 |
815 |
141 |
548 |
43.757 |
8.721 |
3.482 |
12.956 |
2.954 |
2.740 |
|||
VI |
Câmpia de Vest |
347 |
116 |
1.557 |
212 |
365 |
60.906 |
3.622 |
1.603 |
24.761 |
4.432 |
1.825 |
|||
VII |
Subcarpaţii |
1.248 |
388 |
2.569 |
177 |
1.314 |
110.198 |
13.034 |
5.366 |
40.849 |
3.693 |
6.570 |
|||
VIII |
Câmpia de Sud |
204 |
62 |
3.419 |
400 |
1.350 |
126.639 |
2.133 |
861 |
54.370 |
8.371 |
6.750 |
|||
TOTAL |
4.727 |
1.478 |
12.637 |
1.178 |
4.561 |
518.439 |
|
49.241 |
20.432 |
200.935 |
24.620 |
22.805 |
Aşa cum rezultă din acest tabel, potenţialul energetic tehnic al biomasei este de cca. 518.400 TJ.
Biomasa constituie pentru România, o sursă regenerabilă de energie, promiţătoare, atât din punct de vedere al potenţialului, cât şi, din punct de vedere al posibilităţilor de utilizare.
În urma prelucrării datelor s-au ridicat următoarele harţi de profil:
Din analiza hărţii cu distribuţia geografică a resurselor de biomasă vegetală cu potenţial energetic disponibil se constată:
Judeţul Arad dispune de 95,57 % biomasă agricolă şi 4,43 % biomasă forestieră, ceea ce reprezintă echivalentul a 11454 TJ energie numai din această resursă.
Deoarece sursa cea mai importantă de energie regenerabilă din România (în conformitate cu cerinţele UE), o reprezintă energia hidro, s-a impus analiza bazei de date privind atât microhidrocentralele existente în curs de execuţie/reabilitare cât şi cele potenţial amenajabile economic.
Resursele de apă datorate râurilor interioare sunt evaluate la aproximativ 42 miliarde m3/an, dar în regim neamenajat se poate conta numai pe aproximativ 19 milioane m3/an, din cauza fluctuaţiilor de debite ale râurilor. Resursele de apă din interiorul ţării se caracterizează printr-o mare variabilitate, atât în spaţiu, cât şi în timp. Astfel, zone mari şi importante, cum ar fi Câmpia Română, podişul Moldovei şi Dobrogea, sunt sărace în apă. De asemenea apar variaţii mari în timp a debitelor, atât în cursul unui an, cât şi de la an la an. În lunile de primăvară (martie-iunie) se scurge peste 50% din stocul anual, atingându-se debite maxime de sute de ori mai mari decât cele minime. Toate acestea impun necesitarea realizării compensării debitelor cu ajutorul acumulărilor artificiale.
În ceea ce priveşte potenţialul hidroenergetic al ţării noastre se apreciază că potenţialul teoretic al precipitaţiilor este de circa 230 TWh/an, potenţialul teoretic al apelor de scurgere de aproximativ 90 TWh/an, iar potenţialul teoretic liniar al cursurilor de apă este de 70 TWh/an.
Potenţialul teoretic mediu al râurilor ţării, inclusiv partea ce revine României din potenţialul Dunării, se ridică la 70 TWh/an, din care potenţialul tehnic amenajabil reprezintă 40 TWh/an (2/3 dat de râurile interioare şi 1/3 de Dunăre). Ca şi în cazul aplicaţiilor eoliene, potenţialul hidroenergetic tehnic amenaja-bil este mai mic decât cel teoretic şi în acest sens estimăm o valoare de cca. 1 100 MW şi o producţie de 3.600 GWh/an.
Existând deja o experienţă din anii trecuţi, în judeţul Arad se pot amenaja pe cursurile unor afluenţi ai Crişului Alb şi ai Mureşului microhidrocentrale în condiţii de eficienţă şi economicitate ridicată.
Economicitatea depinde de :
Evaluarea potenţialului economic amenajabil a avut în vedere:
În concluzie, în ceea ce priveşte micropotenţialul hidroenergetic (grupuri sub 10 MW) valorile sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Sursa: UPB, Hidroelectrica, ENERO, 2008
Parametru |
UM |
Tehnic |
Economic |
Putere nominală |
MW |
1100 |
400 |
Energie electrică |
TWh/an |
3,6 |
1,2 |
mii tep/an |
310 |
103 |
Bazinul |
Suprafaţa km2 |
Potenţial hidroenergetic |
||||
De precipitaţii |
De scurgere |
Teoretic |
Tehnic |
|||
GWh/an |
GWh/an |
% Ep |
TWh/an |
TWh/an |
||
Someş |
18.740 |
23.000 |
9.000 |
39 |
4,20 |
2,20 |
Crişuri |
13.085 |
10.500 |
4.500 |
43 |
2,50 |
0,90 |
Mureş |
27.842 |
41.000 |
17.100 |
42 |
9,50 |
4,30 |
Jiu |
10.544 |
13.000 |
6.300 |
48 |
3,15 |
0,90 |
Olt |
24.507 |
34.500 |
13.300 |
38 |
8,25 |
5,00 |
Argeş |
12.424 |
12.500 |
5.000 |
40 |
3,10 |
1,60 |
Ialomiţa |
10.817 |
8.500 |
3.300 |
39 |
2,20 |
0,75 |
Siret |
44.993 |
44.500 |
16.700 |
37 |
11,10 |
5,50 |
Total râuri interioare |
237.500 |
230.000 |
90.000 |
39 |
51,50 |
24,00 |
Dunăre |
- |
- |
- |
- |
18,50 |
12,00 |
Total România |
237.500 |
230.000 |
90.000 |
39 |
70,00 |
36,00 |
Pe teritoriul României, un număr de peste 200 foraje pentru hidrocarburi au întâlnit la adâncimi situate între 800 şi 3500 m, resurse geotermale de joasă şi medie entalpie (40-120° C).
Exploatarea experimentală a circa 100 de foraje în cursul ultimilor 25 ani a permis realizarea unor evaluări a potenţialului energetic al acestui tip de resursă.
Utilizarea enegiei geotermice extrase este folosită în proporţie de 37% pentru încălzire, 30% pentru agricultură (sere), 23% în procese industriale, 7% în alte scopuri.
Dintr-un număr de 14 sonde geotermale săpate în intervalul 1995-2000 la adâncimi de 1500-3000 m, numai două sonde au fost neproductive, înregistrandu-se o rată de succes de 86%.
Tabelul de mai jos prezintă o sinteză a principalilor parametrii din perimetrele geotermale importante din România, inclusiv a potenţialului energetic teoretic.
Nr. crt. |
Sistemul geotermal |
Aria estimată |
Nr. de sonde |
Adâncimea de forare |
Debitul exploatabil |
Temperatura resursei |
Energia teoretică* potenţială |
km2 |
|
m |
L / s m3/h |
°C |
MWt |
||
1. |
Crişul Negru- Someş Săcuieni, Marghita, Ciumeghiu, Salonta -judeţele Bihor şi Satu-Mare |
3570 |
18 |
1500 |
148 533 |
77 |
29,14 |
2. |
Oraşul Borş judeţul Bihor |
13 |
4 |
2800 |
30 108 |
100 |
8,79 |
3. |
Municipiul Oradea judeţul Bihor |
77 |
12 |
2800 |
151,5 545,4 |
83,8 |
34,1 |
4. |
Mureş - Crişul Negru Curtici, Macea, Municipiul Arad -judeţul Arad |
1060 |
113 |
1500 |
79 285 |
58 |
9.3 |
5. |
Banatul de Vest: Nădlac, Sânnicolau Mare, Săra-vale,Tomnatic, Lovrin, Jimbolia, Periam, Teremia Mare, Comloşu Mare, Grabat, Beregsăul Mic -judeţele Arad şi Timiş |
2790 |
20 |
2000 |
318 1144,8 |
77 |
62,75 |
Notă: * - calculată considerând că apa geotermală se răceşte până la 30 °C Sinteza potenţialului geotermal al României este prezentată în tabelul de mai jos:
Parametru |
UM |
Tehnic |
Economic |
Putere nominală |
MWt |
480 |
375 |
Energie electrică |
TJ/an |
9000 |
7000 |
mii tep/an |
215 |
167 |
18-03-2024 Eco / Bio
Fermierii romani si moldoveni au pornit intr-o calatorie pentru a descoperi produse biologice inovatoare, prin participarea la evenimentul educativ organizat de compania internationala Corteva Agriscience de cercetare si dezvoltare in domeniul agricol, care introduce in 2024 aceste inovatii revolutionare in ambele tari. Peste 500 de fermieri si distribuitori din Romania si Republica Moldova s-au alaturat expertilor Corteva pentru a afla despre noile practici sustenabile, care isi au originile di... Mai multe>>
12-02-2024 Energie regenerabila
Fonduri nerambursabile de peste 800 milioane euro pentru investitii in proiecte de energie verde vor fi disponibile pe piata in urmatoarele saptamani, unde companiile vor putea creste eficienta energetica a fabricilor sau noi unitati de producere a energiei regenerabile vor putea fi instalate pe tot teritoriul tarii, arata datele REI, grup de companii specializate in atragerea de fonduri europene si ajutoare de stat, aflat in topul celor mai mari firme de consultanta de profil din Romania. Mai multe>>
23-01-2024 Energie regenerabila
Intr-un context economico-politic tot mai instabil, romanii, atat persoane fizice, cat si persoane juridice, resimt costurile din ce in ce mai mari la energie si se indreapta spre sistemele fotovoltaice, ce le-ar putea reduce aceste costuri de pana la 6 ori. Astfel, 2024 va fi cel mai bun an pentru piata de sisteme fotovoltaice, cu o cerere in crestere, in special din partea romanilor din mediul rural, si cu un interes ridicat pentru finantari din partea IMM-urilor, arata previziunile Kilowat, u... Mai multe>>
09-01-2024 Energie regenerabila
UniCredit Bank Romania a finalizat cu succes o tranzactie de finantare pe proiect, in valoare totala de 39,3 milioane de euro cu Comcris Energy SRL, o subsidiara a companiei de productie din surse regenerabile, Enery, cu sediul la Viena. Pachetul de finantare sustine dezvoltarea, constructia si exploatarea centralei fotovoltaice Sarmasag de 51,4 MW DC, situata in judetul Salaj. Mai multe>>
13-12-2023 Energie regenerabila
Directia in care se indreapta biocombustibilii este neclara si exista dificultati la fiecare pas, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat astazi. Lipsa unei viziuni pe termen lung a afectat siguranta investitiilor, iar problemele legate de durabilitate, concurenta pentru biomasa si costurile ridicate actioneaza drept constrangeri in introducerea in utilizare a biocombustibililor. Mai multe>>
21-11-2023 Energie regenerabila
Sectorul de energie verde este unul dintre cele mai populare subiecte ale ultimilor ani, iar aceasta tendinta este de asteptat sa persiste avand in vedere intentia globala de tranzitie catre politica emisiilor zero. Cu toate acestea, piata nu a inregistrat un avans constant si sigur. Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar la XTB Romania, in ultimele luni, actiunile din domeniul energiei regenerabile au pierdut puternic teren, inregistrand o performanta semnificativ mai mica fata de companiile... Mai multe>>
21-11-2023 Protectia mediului
Start-up-urile romanesti 3D Printing Hub si Peelhy s-au calificat printre primele cinci solutii regionale ale competitiei pentru un viitor sustenabil, BASF Innovation Hub. Selectarea acestora in etapa regionala deschide posibilitatea de a participa la Marea finala pentru intreaga Europa Centrala si de Sud-Est. Start-up-ul Peelhy dezvolta un bio-sticker antimicrobian si biodegradabil pentru alimente proaspete si legume cu coaja comestibila, care scade nivelul acestora de contaminare. Mai multe>>
12-11-2023 Protectia mediului
Proiectul „BIOservicES - Crearea legaturilor intre biodiversitatea solului si serviciile si functiile ecosistemice in diferite utilizari ale solului: de la identificarea factorilor, presiunilor si rezilientei la schimbarile climatice pana la evaluarea economica a acestora”, condus de Universitatea Politehnica din Cartagena si coordonat de Raul Zornoza, profesor la aceeasi institutie, anunta debutul. Cu un buget de 7 milioane de euro obtinut prin programul Horizon Europe, proiectul va reuni 22 de... Mai multe>>
01-11-2023 Energie regenerabila
Poti instala o baterie solara in casa ta pentru a stoca energia produsa de panourile solare si pentru a o utiliza in timpul noptii sau in zilele innorate. Proprietarii de cladiri comerciale au posibilitatea sa foloseasca baterii solare pentru a economisi energie si a reduce costurile cu electricitatea. Astfel, bateriile pot fi amplasate pe acoperisuri, in parcari sau in spatii de depozitare. Agricultorii pot instala baterii solare pentru a alimenta pompe de apa, sisteme de irigatie si alte echip... Mai multe>>
20-10-2023 Protectia mediului
Schimbarile recente ale climei au motivat fermierii sa adopte practici sustenabile in scopul obtinerii unei productivitati pe termen lung. In 2023, fermierii romani persista in eforturile lor de a se alinia cu practici care sustin un sistem alimentar rezilient. Mai multe>>
12-10-2023 Protectia mediului
Esti agricultor si doresti sa imbunatatesti practicile de gestionare a terenului tau si sa contribui la un viitor mai sustenabil? Raspunsul este: cursul despre agricultura sustenabila si gestionarea terenului, finantat prin Programul Erasmus+. Condus de o echipa de experti in agricultura durabila, Cursul de agricultura sustenabila Agereco este conceput pentru a oferi agricultorilor cele mai recente tehnici si cele mai bune practici pentru gestionarea terenurilor, intr-un mod prietenos cu me... Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>