Parcul National Buila Vanturarita

1buila.jpg



Masivul Buila-Vanturarita este situat in partea central-nordica a Judetului Valcea si face parte din Muntii Capatanii. Masivul iese in evidenta prin dispunere cat si prin relief. Creasta principala este constituita preponderent din sisturi cristaline. Fac exceptie doua masive calcaroase: Masivul Tarnovu in nord-vest si Masivul Buila-Vanturarita in sud-est.

Masivul Buila-Vanturarita se întinde de la vest de Cheile Bistritei si pana la est de Cheile Olanestilor (Folea). Creasta Buila-Vanturarita are o extindere spatială de tip liniar, cu o lungime de circa 14 km si o latime cuprinsa intre 0,5 si 2,5 m km. Altitudinea absolută este in Varful Vanturarita Mare (1885 m).




Puncte de intrare/Acces

Parcul National Buila-Vanturarita are 6 puncte de intrare:

  • in Comuna Costesti, unul pe Valea Bistrita si doua pe Valea Costesti;
  • in Comuna Barbatesti pe Valea Otasaului;
  • in Satul Cheia pe Valea Cheia;
  • in Orasul Baile Olanesti pe Valea Olanesti.

Accesul se poate face fie pe drumul national 67 Rm. Valcea-Targu Jiu, fie pe drumul judetean Rm. Valcea-Baile Olanesti.




Formele carstice din Parcul National

ccheia.jpgCheile parcului. Creasta calcaroasa a Masivului Buila-Vanturarita, prin dispunerea ei pe directie SV-NE, a constituit si constituie o bariera pentru raurile care aduna apele de pe versantii sudici ai Muntilor Capatanii. Raurile, nevoite sa ocoleasca zona centrala, au reusit sa strapunga aceasta bariera numai la cele doua extremitati: in partea de sud-vest raurile Bistrita si Costesti si-au sapat spectaculoase chei intre care este cuprins Muntele Arnota, iar in partea de nord-est raurile Cheia si Olanesti au taiat Cheile Comarnicelor (Cheile Recea sau Cheile Cheii), printre cele mai adanci si mai salbatice din tara, prezentand pe o lungime de peste 1 km cascade, marmite, saritori, pereti apropiati pana la 2 m dar inalti de peste 300 m si respectiv Cheile Manzului (Cheile Olanestilor, Cheile Folea, Valea Rea sau Cheile Râului Sec).

Formele endocarstice sunt reprezentate, prin peste 100 de pesteri si cateva avene. Dintre peşterile din masiv, 10 sunt declarate arii protejate prin Legea 5/2000: pestera Liliecilor; pestera Arnautilor; pestera Lacul Verde; pestea Pagodelor; pestera din Cheile Comarnicelor; pestera Caprelor; pestera Rac; pestera Valea Bistrita; pestera cu Perle; pestera Clopot.




Flora Parcului National Buila- Vanturarita

Diversitatea floristica si faunistica a ecosistemelor din cadrul Parcului National Buila-Vanturarita este foarte mare. Pajistile de stancarie sunt dominate de argintica (Dryas octopetala) si cetina de negi (Juniperus sabina).

In Masivul Buila-Vanturarita vegetează: specii periclitate (Leontopodium alpinum - floarea de colt); specii vulnerabile (Trollius europaeus - Bulbuc de munte, Dianthus spiculifolius, Daphne mezereum - tulichina pitica, Daphne blagayana - iedera alba); specii rare (Viola alpina -toporas de stanca, Taxus baccata - tisa, Lilium jankae - crin de munte, Lilium martagon - crin de padure, Centaurea atropurpurea - pesma, Pinus mugo - jneapan); specii endemice (Centaurea pinnafida, Dianthus spiculifolius, Juniperus sabina); 28 de specii de orhidee (Epipactis helleborine, E. atrorubens, Gymnadenia conopsea, Orchis mascula, Platanthera bifolia)






dsc07789.jpgFauna Parcului National Buila- Vanturarita

Ca si in cazul florei, multe dintre speciile intalnite aici sunt protejate prin conventii internationale ratificate si de Romania.

Dintre nevertebrate, se intalnesc: insecte (efemeroptere - Bactis sp., Rhithrogena sp., plecoptere - Isoperla sp., Chloroperla sp., Nemoura sp., trichoptere -Rhycophila sp., coleoptere - Carabus violaceus, C. intricatus, C. monilis, C. coriaceus, Abax parallelepipedus, Rosalia alpina, Lucanus cervus, lepidoptere - Vanessa io, V. atalanta, Lycaena dispar) si moluste (Helix pomatia, Cepaea sp.).

Vertebratele sunt reprezentate de: Pesti - pastrav (Salmo trutta fario), lipan (Thymallus thymallus), moioaga (Barbus meridionalis), zglavoc (Cottus gobio); Amfibieni – salamandra (Salamandra salamandra), triton (Triturus alpestris), buhaiul de balta cu burta galbena (Bombina variegata), broasca rosie de padure (Rana temporaria), broasca raioasa bruna (Bufo bufo); Reptile – gusterul (Lacerta viridis), soparla de ziduri (Podarcis muralis), sarpele de alun (Coronella austriaca), vipera (Vipera berus); Pasari - fluturasul de stanca (Tichodroma muraria), gaia rosie (Milvus milvus), serpar (Circaetus gallicus), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), vanturelul de seara (Falco vespertinus), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), presura de munte (Emberiza cia), pietrar negru (Oenanthe pleschanka), pietrar rasaritean (Oenanthe isabellina), ciocanitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocanitoare de stejar (Dendrocopus medius), buha (Bubo bubo), codubatura (Motacilla alba), cocosul de munte (Tetrao urogallus); Mamifere: liliac mare cu potcoava (Rhinolophus ferrumequinum), liliac mic cu potcoava (R. hipposideros), liliac comun (Myotis myotis), liliac comun mic (M. blythi), liliac de iaz (M. dasycneme), liliac cu picioare lungi (M. capaccinii), liliac caramiziu (M. emarginatus), liliac carn (Barbastella barbastellus), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi), urs (Ursus arctos), ras (Lynx lynx), lup (Canis lupus), capra neagra (Rupicapra rupicapra), jder de padure (Martes martes), jder de piatra (Martes foina), bursuc (Meles meles), cerb (Cervus elaphus).





manastirea-bistrita.jpgObiective turistice

Dintre obiectivele turistice naturale de interes, in parc pot fi vizitate: Cheile Bistritei; Cheile Costesti; Cheile Cheia, (unele dintre cele mai inguste si salbatice sectoare de chei din tara); Cheile Olanesti; Valea Otasaului; Pestera Liliecilor (Sfantul Grigore Decapolitul) de la Bistrita; Pestera Ursilor din Cheile Bistritei; Dolinele din Muntele Arnota; Poiana cu ghiocei bogati (Leucojum vernum) de la Prislop; Arcada naturala Casa de Piatra de la Patrunsa; Rezervatia de tisa de la Cheia; Poienile cu orhidee din Valea Cheia; Pesterile din Cheile Cheii: Pestera cu Lac, Pestera Laleaua Verde; Pestera Arnautilor din Cheile Olanesti (Folea).

Obiective turistice cultural-istorice in zona adiacenta Parcului National Buila-Vanturarita: Muzeul Ceramicii – Horezu; Ateliere de ceramica – Horezu; Cula Greceanu – Maldaresti - Sec. XVIII; Cula Duca (Sec. XIX) si Muzeul Memorial I. Gh. Duca – Maldaresti; Manastirea Horezu (Sec. XVIII) - Satul Romani - Monument al patrimoniului universal UNESCO; Schitul Sfantul Stefan - Sec. XVIII - Satul Romani; Schitul Sfintii Apostoli - Sec. XVIII - Satul Romani; Muzeul de Arta Costesti; Exozitia de arta populara – Barbatesti; Schitul Jgheaburi - Sec. XVIII – Stoenesti; Schitul Iezer - Sec. XVII – Cheia; Manastirea Saracinesti - Sec. XVIII – Cheia; Schitul Bradu - Sec. XVIII – Olanesti; Manastirea Frasinei - Sec. XIX - Olanesti.




Cazare, cabane, refugii turistice, spaţii de campare

In parc exista o singura cabana turistica, Cabana Cheia, aflata pe versantul nord-vestic al crestei, la intrarea Raului Cheia.

In zona montana se afla 4 refugii turistice amenajate unde se poate dormi in conditii de bivuac: Curmatura Builei; Poiana Scarisoara; Piscul cu Brazi; La Troita.

Mai pot fi folosite ca adaposturi de vreme rea stanile (Arnota, Cacova, Piatra, Curmatura Builei, Dosul Builei, Stevioara si Oale), cantoanele silvice (Intre Rauri, Prislop si Codric) si observatoarele (Izvorul Larg si Cacova).

In parc există 8 locuri de campare amenajate (container pt. colectarea deseurilor, vatra de foc, masa cu banci, panou informativ): Valea Bistritei - la nord de Cheile Bistritei; Prislop - langa cantonul silvic, la nord de Cheile Costesti; Poiana Scarisoara; Poiana Patrunsa - la 200 m vest de schit; Pahomie - la 100 m vest de schit; Valea Cheia - la sud de tunel; Cabana Cheia - langa cabana; Valea Olanesti - la sud de Cheile Olanesti.

Posibilitati de cazare sunt la Cabana Redea (la 3 km de Schitul Iezer, pe malul Raului Cheia); Pensiunea Ralu & Ello (Satul Pietreni, Comuna Costesti); Pensiunea Draghici (Orasul Horezu): Pensiunea Nicoleta (Comuna Costesti).


scheia.jpg

Noutati

Produse biologice inovatoare introduse pe piata din Romania si Republica Moldova

18-03-2024 Eco / Bio

Produse biologice inovatoare introduse pe piata din Romania si Republica Moldova

Fermierii romani si moldoveni au pornit intr-o calatorie pentru a descoperi produse biologice inovatoare, prin participarea la evenimentul educativ organizat de compania internationala Corteva Agriscience de cercetare si dezvoltare in domeniul agricol, care introduce in 2024 aceste inovatii revolutionare in ambele tari. Peste 500 de fermieri si distribuitori din Romania si Republica Moldova s-au alaturat expertilor Corteva pentru a afla despre noile practici sustenabile, care isi au originile di... Mai multe>>

Energie Verde: fonduri nerambursabile de peste 800 mil. euro vor fi disponibile prin „Fondul pentru Modernizare”

12-02-2024 Energie regenerabila

Energie Verde: fonduri nerambursabile de peste 800 mil. euro vor fi disponibile prin „Fondul pentru Modernizare”

Fonduri nerambursabile de peste 800 milioane euro pentru investitii in proiecte de energie verde vor fi disponibile pe piata in urmatoarele saptamani, unde companiile vor putea creste eficienta energetica a fabricilor sau noi unitati de producere a energiei regenerabile vor putea fi instalate pe tot teritoriul tarii, arata datele REI, grup de companii specializate in atragerea de fonduri europene si ajutoare de stat, aflat in topul celor mai mari firme de consultanta de profil din Romania. Mai multe>>

Kilowat: 2024 - cel mai bun an pe piata sistemelor fotovoltaice. Romanii din mediul rural vor sa scape definitiv de facturile la energie

23-01-2024 Energie regenerabila

Kilowat: 2024 - cel mai bun an pe piata sistemelor fotovoltaice. Romanii din mediul rural vor sa scape definitiv de facturile la energie

Intr-un context economico-politic tot mai instabil, romanii, atat persoane fizice, cat si persoane juridice, resimt costurile din ce in ce mai mari la energie si se indreapta spre sistemele fotovoltaice, ce le-ar putea reduce aceste costuri de pana la 6 ori. Astfel, 2024 va fi cel mai bun an pentru piata de sisteme fotovoltaice, cu o cerere in crestere, in special din partea romanilor din mediul rural, si cu un interes ridicat pentru finantari din partea IMM-urilor, arata previziunile Kilowat, u... Mai multe>>

UniCredit Bank a finantat centrala fotovoltaica de la Sarmasag/Salaj cu 39,3 milioane de euro

09-01-2024 Energie regenerabila

UniCredit Bank a finantat centrala fotovoltaica de la Sarmasag/Salaj cu 39,3 milioane de euro

UniCredit Bank Romania a finalizat cu succes o tranzactie de finantare pe proiect, in valoare totala de 39,3 milioane de euro cu Comcris Energy SRL, o subsidiara a companiei de productie din surse regenerabile, Enery, cu sediul la Viena. Pachetul de finantare sustine dezvoltarea, constructia si exploatarea centralei fotovoltaice Sarmasag de 51,4 MW DC, situata in judetul Salaj. Mai multe>>

Viitorul Biocombustibilului in UE este in ceata

13-12-2023 Energie regenerabila

Viitorul Biocombustibilului in UE este in ceata

Directia in care se indreapta biocombustibilii este neclara si exista dificultati la fiecare pas, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat astazi. Lipsa unei viziuni pe termen lung a afectat siguranta investitiilor, iar problemele legate de durabilitate, concurenta pentru biomasa si costurile ridicate actioneaza drept constrangeri in introducerea in utilizare a biocombustibililor. Mai multe>>

XTB Romania: Presiunea politica pentru o tranzitie rapida la energia verde se confrunta cu un sector dominat de incertitudini

21-11-2023 Energie regenerabila

XTB Romania: Presiunea politica pentru o tranzitie rapida la energia verde se confrunta cu un sector dominat de incertitudini

Sectorul de energie verde este unul dintre cele mai populare subiecte ale ultimilor ani, iar aceasta tendinta este de asteptat sa persiste avand in vedere intentia globala de tranzitie catre politica emisiilor zero. Cu toate acestea, piata nu a inregistrat un avans constant si sigur. Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar la XTB Romania, in ultimele luni, actiunile din domeniul energiei regenerabile au pierdut puternic teren, inregistrand o performanta semnificativ mai mica fata de companiile... Mai multe>>

BASF Innovation Hub: start-up-uri romanesti printre primele cinci solutii regionale selectate

21-11-2023 Protectia mediului

BASF Innovation Hub: start-up-uri romanesti printre primele cinci solutii regionale selectate

Start-up-urile romanesti 3D Printing Hub si Peelhy s-au calificat printre primele cinci solutii regionale ale competitiei pentru un viitor sustenabil, BASF Innovation Hub. Selectarea acestora in etapa regionala deschide posibilitatea de a participa la Marea finala pentru intreaga Europa Centrala si de Sud-Est. Start-up-ul Peelhy dezvolta un bio-sticker antimicrobian si biodegradabil pentru alimente proaspete si legume cu coaja comestibila, care scade nivelul acestora de contaminare. Mai multe>>

Proiectul BIOservicES va dezvolta practici imbunatatite de management al solului. Printre parteneri se numara si Romania

12-11-2023 Protectia mediului

Proiectul BIOservicES va dezvolta practici imbunatatite de management al solului. Printre parteneri se numara si Romania

Proiectul „BIOservicES - Crearea legaturilor intre biodiversitatea solului si serviciile si functiile ecosistemice in diferite utilizari ale solului: de la identificarea factorilor, presiunilor si rezilientei la schimbarile climatice pana la evaluarea economica a acestora”, condus de Universitatea Politehnica din Cartagena si coordonat de Raul Zornoza, profesor la aceeasi institutie, anunta debutul. Cu un buget de 7 milioane de euro obtinut prin programul Horizon Europe, proiectul va reuni 22 de... Mai multe>>

Cum sa alegi bateria solara potrivita in functie de destinatia ei de utilizare?

01-11-2023 Energie regenerabila

Cum sa alegi bateria solara potrivita in functie de destinatia ei de utilizare?

Poti instala o baterie solara in casa ta pentru a stoca energia produsa de panourile solare si pentru a o utiliza in timpul noptii sau in zilele innorate. Proprietarii de cladiri comerciale au posibilitatea sa foloseasca baterii solare pentru a economisi energie si a reduce costurile cu electricitatea. Astfel, bateriile pot fi amplasate pe acoperisuri, in parcari sau in spatii de depozitare. Agricultorii pot instala baterii solare pentru a alimenta pompe de apa, sisteme de irigatie si alte echip... Mai multe>>

Schimbarile climatice ii determina pe fermieri sa adopte practici sustenabile

20-10-2023 Protectia mediului

Schimbarile climatice ii determina pe fermieri sa adopte practici sustenabile

Schimbarile recente ale climei au motivat fermierii sa adopte practici sustenabile in scopul obtinerii unei productivitati pe termen lung. In 2023, fermierii romani persista in eforturile lor de a se alinia cu practici care sustin un sistem alimentar rezilient. Mai multe>>

Curs gratuit de agricultura sustenabila Agereco

12-10-2023 Protectia mediului

Curs gratuit de agricultura sustenabila Agereco

Esti agricultor si doresti sa imbunatatesti practicile de gestionare a terenului tau si sa contribui la un viitor mai sustenabil? Raspunsul este: cursul despre agricultura sustenabila si gestionarea terenului, finantat prin Programul Erasmus+. Condus de o echipa de experti in agricultura durabila, Cursul de agricultura sustenabila Agereco este conceput pentru a oferi agricultorilor cele mai recente tehnici si cele mai bune practici pentru gestionarea terenurilor, intr-un mod prietenos cu me... Mai multe>>