Gradinaritul pe paturi ridicate

Detalii

Categorie: Gradinarit

25 Februarie 2010

Gradinaritul pe paturi ridicate, o practica comuna cu o suta de ani in urma, se bucura de o noua renastere in zilele noastre, mai ales in randul legumicultorilor care au gradini la domiciliu.

In multe tari ale lumii, cu o densitate ridicata a populatie, gradinaritul in paturi ridicate a devenit ceva normal. "Ridicat” (crescut), inseamna ca nivelul solului in pat este mai mare decat a solului din jur, iar "pat" inseamna o dimensiune suficient de mica pentru a lucra, efectiv, o suprafata de teren.

Un pat nu trebuie sa fie mai mare de 4 metri lungime. Iar o latime convenabila, pentru a lucra usor pe un pat ridicat, este de 1,25 m. De obicei paturile sunt inramate cu scanduri dar se pot folosi si alte materiale, inclusiv cele reciclabile.

Exista mai multe motive pentru renasterea paturilor ridicate, dar, probabil, cel mai important dintre ele, este ca se obtine o productie mai mare la metrul patrat de gradina. Intr-o gradina lucrata in sistem traditional se obtine aproximativ 0,6 kg de legume la metru patrat. Inregistrarile de productie, pe mai multi ani, indica o productie de aproximativ 2 kilograme de legume/mp pe paturile ridicate.

Paturile ridicate nu necesita spatiu intre randuri, si nici nu sunt calcate si tasate cu picioarele. Drept urmare legumele sunt plantate la distante mai mari, pentru a evita aglomerarea si destul de apropiate pentru a face umbra buruienilor.

Un alt motiv care permite cresterea productiilor de legume la metru patrat , pe aceste paturi, este acela ca se imbunatatesc conditiile de sol. Compactarea solului poate reduce randamentul culturilor ca pana la 50%. Ori, in paturile ridicate se reduce acest lucru. Solul din paturi contine, de asemenea, mult mai multa materie organica realizata prin utilizarea compostului, mulciului si a mranitei.

Gradinarul care beneficiaza de paturi ridicate lucreaza mai usor terenul. Poate intra in gradina imediat dupa ploaie, daca are, intre paturi, alei pavate sau inierbate. Intre paturi se poate folosi pavajele de caramida sau de piatra si mulciul de paie sau de rumegus. Faptul ca se poate lucru in patul ridicat, de jur imprejur, nu mai exista motive ca sa se amane executurea unor lucrari agricole.

Paturile pot fi protejate de rozatoare sau de pasari printr-un gard de sarma, iar de burieni printr-un invelis de plastic de culoare inchisa intinsa pe toata suprafata patului.

Dimensiunile inguste ale paturilor sunt avantajoase pentru conservarea apei. Se foloseste cu precadere udarea prin picurare pentru a se evita aparitia unor boli.

Asezarea paturilor pe pozitia nord - sud vor face ca lumina soarelui sa cada pe ambele parti ale paturilor. Culturile cu talie mica vor fi asezate in partea de sud a gradinii. Paturile care vor contine culturi mai inalte, cum ar fi fasolea pe stalp, mazarea pe spalier si gardurile din plasa de sarma pentru tomate se vor aseza mai bine pe axa est-vest.

Cel putin o treime din volumul paturilor ridicate este format de pamant, o alta treime din compost si o alta treime din pamant nisipos (creeaza un drenaj mai bun).

Pentru a incalzii cat mai rapid paturile ridicate (primavara) se pot aseza deasupra lor rame din folie de plastic.

Sursa: www.agricultura.ro

• < Anterior
• Următor >