Planul de fertilizare: pasi necesari, model plan de fertilizare

Realizarea planului de fertilizare -  model plan de fertilizare subventii APIAO cerinta obligatorie pentru fermieri care solicita plati directe presupune obligatia acestora sa nu depaseasca cantitatea de 170 kg azot/ha provenit din aplicarea ingrasamintelor pe terenul agricol in decursul unui an. In acest scop trebuie sa urmeze un plan de fertilizare simplificat, intocmit pe baza standardelor privind cantitatile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol si sa asigure o distribuire uniforma a ingrasamintelor pe terenul agricol.


Atat din ratiuni economice cat si din exigente de protectie a mediului, se impune o corecta gestionare si folosire a ingrasamintelor (fertilizantilor) la nivelul fiecarei exploatatii agricole sau agrozootehnice. Trebuie constientizat de fiecare producator agricol faptul ca folosirea ingrasamintelor pentru realizarea unor productii profitabile trebuie facuta pe baza unor previziuni realiste, care sa tina cont de conditiile pedoclimatice locale, de potentialul productiv al culturilor si nivelul tehnologic al unitatii agricole.

Planul de fertilizare este, in acest sens, un instrument util atat pentru stabilirea dozelor de ingrasaminte organice (produse in unitate sau procurate din afara unitatii) si minerale cat si pentru luarea unor decizii economice legate de disponibilizarea eventualului exces de ingrasaminte organice produse in unitate precum si alegerea unor momentele propice de procurare necesarului cantitativ si calitativ de ingrasaminte minerale sau organice (in cazul in care unitatea nu dispune de suficiente rezerve proprii).

La nivelul unei exploatatii agricole, planul de fertilizare permite atingerea urmatoarelor obiective:

    • calculul anual al necesarului de elemente nutritive (in principal NPK), pentru fiecare cultura (existenta sau care urmeaza sa fie instalata) prin aplicarea unor modele de calcul care sa tina cont de principiile unei fertilizari rationale, de sistemul de culturi existent in unitate (anuale, pomi, vita de vie, pasuni, fanete) si de nivelul productiilor planificate.
    • stabilirea cantitatilor de ingrasaminte organice existente sau posibil de produs in unitate in cursul anului agricol respectiv, a dozelor de ingrasaminte posibil de aplicat, pe culturi si parcele de fertilizare, precum si a dozelor de ingrasaminte chimice pentru completare pana la nivelul necesarului estimat prin calcul;
    • verificarea periodica (anual sau la 4-5 ani) a situatiei agrochimice a solurilor pe baza balantei intrarilor si iesirilor din sistem (cantitatile de nutrienti introduse in sol minus cantitatile de nutrienti exportate cu recolta), poate furniza informatii utile privind conservarea, ameliorare sau diminuarea asigurarii solurilor de sub culturi cu NPK (la dorinta si cu alti nutrienti) precum si pentru evaluarea riscului de poluare a apelor cu nutrienti de origine agricola (in special cu nitrati, posibil si cu compusi ai fosforului);
    • furnizarea de informatii necesare pentru alcatuirea planului de fertilizare pentru anul agricol urmator.

 

Pasii si elementele necesare pentru elaborarea unui plan de fertilizare

    • Suprafata cu folosinta agricola a exploatatiei (fermei) se recomanda sa fie impartita in sectoare identificabile, relativ omogene din punct de vedere agrochimic, stabilite pe baza studiilor periodice (4-5ani) efectuate de unitati specializate (oficiile judetene de studii pedologice si agrochimice), pentru a putea stabili pe criterii obiective nevoia de fertilizare a culturilor din fiecare parcela;
    • Trebuie stabilit (sau cunoscut) asolamentul (asolamentele) si amplasarea acestuia in teren, in cadrul fiecarui asolament fertilizarea urmand sa fie dirijata in functie de natura culturii si potentialul de productie al acesteia si, respectiv, specificul pedoclimatic al locului;
    • Cunoasterea tipului sau tipurilor de sol din cadrul fermei precum si a principalelor insusiri morfologice si fizice si chimice este relevanta pentru asigurarea unei eficiente maxime a fertilizarii si pentru diminuarea riscului de poluare cu nitrati (si eventual cu fosfor) a apelor freatice (panta terenului, textura si permeabilitatea solului, reactia solului, continutul de humus, gradul de saturatie in baze, continutul in forme mobile de azot, fosfor, potasiu, s.a.). Pe baza acestor informatii se poate aprecia nivelul de fertilitate al solului, nevoia unor eventuale masuri ameliorative si se pot stabili cele mai potrivite tehnologii de cultura privind lucrarile solului, data insamantarii, metodele de aplicare a ingrasamintelor organice si minerale s.a.
    • La estimarea nivelului recoltelor scontate (planificate) trebuie luate in considerare si caracteristicile climatice ale locului (in special regimul termic si al precipitatiilor, inclusiv distribuirea anuala a acestora), avand in vedere ca acestea sunt determinante in dinamica elementelor fertilizante in sol si in mod special in mineralizarea materiei organice si in deplasarea nutrientilor in profilul solului, sub zona de inradacinare. Fixarea obiectivelor privind recoltele planificate pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face in mod realist prin una sau alta din urmatoarele posibilitati, (de preferinta prin una din primele doua):
          • pe baza notelor de bonitare furnizate de organisme specializate (OJSPA) pentru conditiile pedoclimatice specifice unitatii,
          • pe baza recoltelor medii obtinute in statiunea agricola de cercetare specifica zonei;
          • pe baza evaluarilor productiei medii obtinute in ferma pe un numar de ani (de regula cinci) cu eliminarea celor cu productii extreme (respectiv anul cu productia cea mai mare si anul cu productia cea mai mica); se are in vedere si posibilitatile de aplicare in optim a tuturor verigilor tehnologice recomandate pentru cultura respectiva (specia, cultivarul, data insamantarii, masurile de protectie fitosanitara, etc.)
    • Trebuie detinute informatii privind consumul specific de nutrienti pentru fiecare cultura, pe baza caruia se determina exporturile de nutrienti minerali pentru fiecare cultura, raportat la unitatea de suprafata. Aceste date se obtin prin analiza chimica a materialului vegetal si pot fi puse la dispozitia fermierilor sub forma tabelara (consumuri specifice medii), in cazul in care doresc sa-si alcatuiasca personal planul de fertilizare.
    • Trebuie estimat nivelul cantitativ si calitativ al tuturor reziduurilor organice cu valoare fertilizanta posibil de produs in unitate in cursul anului agricol pentru care se alcatuieste planul de fertilizare. Acestea trebuie folosite cu prioritate la fertilizarea culturilor din cadrul exploatatiei si numai in completare trebuie intervenit cu ingrasaminte produse industrial. Din acest motiv este foarte important ca in planul de fertilizare sa se precizeze natura lor (provenienta, gradul de maturare, starea fizica, continutul de nutrienti principali, modul de repartitie a acestora pe parcele si culturi in functie de ierarhizarea raspunsului acestora la fertilizarea organica inca din primul an de aplicare. De exemplu, plantele cu o perioada mai lunga de vegetatie (sfecla, cartoful, porumbul, floarea soarelui), precum si cele cu masa vegetativa mare (porumbul de siloz, sorgul, iarba de Sudan, s.a.), valorifica mai bine gunoiul de grajd in primul an de la aplicare, in timp ce cerealele paioase (pe soluri fertile) precum si unele legume (cartofii timpurii, mazarea, morcovul, s.a.) raspund mai bine la actiunea ulterioara a acestuia.
    • In masura in care este posibil, planul de fertilizare ar trebui sa cuprinda si momentele de aplicare a ingrasamintelor organice si minerale (la lucrarile de baza ale solului, fractionat parte in toamna parte in primavara si pe parcursul vegetatiei), in functie de obiectivele urmarite (marimea recoltei si/sau calitatea acesteia).

 

Evaluarea necesarului de ingrasaminte in cadrul unei exploatatii agricole

Stabilirea dozelor de ingrasaminte organice si naturale pentru recoltele planificate (scontate) a se obtine in anul agricol curent poate fi facuta dupa metode empirice ( bazate pe experienta cultivatorilor) pe metode semiempirice ( doze orientative recomandate de specialisti) si doze fundamentate stiintific, dar cu grad de aplicabilitate mai restrans sau mai larg, in functie de conceptia si modul matematic de abordare. In aceasta categorie pot fi incluse, de exemplu, dozele stabilite pe baza experientelor de lunga durata cu ingrasaminte, dar care au valabilitate strict pentru conditiile pedoclimatice ale locului de experimentare, dozele stabilite pe baza unor ecuatii de raspuns de tip polinomial sau mai complexe, metode bazate pe bilantul elementelor nutritive, metoda suprafetelor de raspuns, s.a.

In continuare sunt prezentate doua metode recomandate pentru stabilirea dozelor de ingrasaminte pentru alcatuirea planurilor de fertilizare.

 

Metoda A - Evaluarea necesarului de ingrasaminte organice si minerale cu NPK pe baza calcularii dozelor optime economic (DOE)

O metoda bine fundamentata stiintific de determinare a dozelor optime de ingrasaminte (DOE) la diferite culturi pe baza unor relatiilor stabilite de Borlan si colab. (1994) din experiente de lunga durata cu ingrasaminte efectuate in cadrul statiunilor de cercetare agricola din Romania, relatii derivate din legea actiunii factorilor de vegetatie, cunoscuta sub denumirea legea Mitscherlich-Baule sau legea randamentelor descrescande si care in esenta stipuleaza ca marimea recoltei este conditionata de toti factorii de vegetatie, fiecare din acestia exercitand o influenta limitatoare asupra recoltei, cu atat mai mare cu cat este mai aproape de minim. Doza optima economic este acea doza care asigura maximizarea venitului net la unitatea de suprafata fertilizata.

Este metoda oficializata in Romania si utilizata in mod curent in cadrul studiilor agrochimie executate pentru diferiti beneficiari de catre Oficiile de Studii Pedologice si Agrochimice judetene, fiind transpusa pe programe de calculator si respectiv in tabele si nomograme. La stabilirea lor s-a avut in vedere:

    • reactia culturilor la fertilizarea in experiente de camp;
    • marimea recoltei scontate;
    • starea de asigurare cu substante nutritive a solului, stabilita prin analiza agrochimica periodica a acestuia;
    • aporturile de substante nutritive utilizabile din ingrasaminte organice, de la culturile leguminoase premergatoare, iar culturile de toamna si de aportul de azot mineral din profilul de sol;
    • conjunctura economica in care se desfasoara activitatea din productia vegetala, data de raportul dintre pretul de vanzare al produsului si costul de procurare al ingrasamantului.


Conceptia care sta la baza acestei normari este aceea ca necesarul de nutrienti al culturilor trebuie asigurat in primul rand pe seama rezervelor accesibile din sol, din ingrasaminte naturale produse in unitate sau procurate si din toate reziduurile organice din ferma cu valoare fertilizanta, care nu pot fi valorificate in alt mod si care pot fi aplicate in conditii economice si fara riscuri de poluare a mediului.

In completarea acestora, pana la doza optima stabilita, se pot folosi ingrasaminte produse industrial, in sortimente armonizate cu insusirile solului si cu exigentele culturilor.

 

Metoda B - Evaluarea necesarului de ingrasaminte organice si minerale in cadrul unei exploatatii agricole (schema simplificata)

Este o metoda de calcul mai simpla a dozelor de N, P, K, pe baza de bilant, posibil de aplicat de producatorul agricol in propria exploatatie pentru alcatuirea planurilor de fertilizare in anii situati intre doua cartari agrochimice efectuate de OSPA judetean. Metoda ia in consideratie un necesar de nutrienti estimat pe baza exporturilor in recolta planificata, corectat diferentiat, pentru fiecare nutrient, in functie de starea de asigurare agrochimica a solului si unele aporturi sau pierderi mai semnificative (in cazul azotului) din sistemul sol-planta.
 

Plan de fertilizare - model simplificat - click aici >>>

 

 

Necesarul de fertilizare al culturilor cu ingrasaminte organice si minerale cu azot

Unele aporturi si exporturi de N din sol, pot fi nesemnificative sau se pot compensa. De exemplu, pierderile de azot prin levigare in sol in afara sistemului radicular, care nu mai pot fi folosit productiv de catre culturi, sunt in medie cam de acelasi ordin de marime cu aportul de azot adus de precipitatii.

Din aceste considerente, se propune folosirea urmatorului model simplificat, care ia in considerare elementele de bilant ale azotului cu pondere mai insemnata:

Doza de N (din ingrasaminte naturale si minerale) = Nc - (Ns + NL + Nrez - Nrv)

in care:

Nc este azotul preconizat a fi preluat de cultura in recolta (principala si secundara) scontata in cadrul unui ciclu anual de vegetatie. Se poate estima pe baza consumurilor specifice prezentate in tabelul 1.

Ns este N disponibilizat din sol in cursul unui an agricol prin mineralizarea humusului. Se poate estima prin calcul cu relatia urmatoare:

Ns = 0,1 * H * Cm * kh .,

In care: H este rezerva de humus in stratul de suprafata cu grosimea de 25 cm (circa 3000t/ha), Cm - continutul humusului in azot (in medie 4,84%); kh - coeficientul de descompunere anuala a humusului (0,012 pentru culturi prasitoare si 0,018 pentru culturi neprasitoare).

 

Tabel 1 - Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea recoltelor (kg de elemente nutritive/tona de recolta principala si cantitatea corespunzatoare de recolta secundara)

Culturile

Raportul dintre recolta principala si secundara

Elementele nutritive (substante active conventionale)

N

P2O5

K2O

Grau de toamna

boabe : paie (1 : 1.3)

26.5

13.7

16.4

Orz si orzoaica

boabe : paie (1 : 1)

23.0

10.8

22.3

Secara

boabe : paie (1 : 1.5)

27.5

9.4

26.8

Ovaz

boabe : paie (1 : 1.5)

28.5

11.0

31.2

Porumb boabe

boabe : tulpini (1 : 1.6)

27.5

12.5

16.5

Porumb pentru siloz

plante intregi cu stiuleti

6.5

3.0

5.5

Sfecla de zahar

radacini : frunze si colete (1 : 1)

4.9

2.0

6.0

Sfecla furajera

radacini : frunze (1 : 0.5)

3.8

1.7

7.9

Cartofi

tuberculi : vreji (1 : 0.5)

5.2

2.7

7.5

Floarea soarelui

seminte : tulpini (1 : 3)

36.5

17.5

50.0

Rapita pentru ulei

seminte : tulpini (1 : 3)

51.5

36.0

44.0

In pentru seminte

seminte : tulpini (1 : 3)

59.0

17.3

72.0

Fasole boabe

boabe : vreji (1 : 1.5)

59.5*

13.4

25.0

Mazare boabe

boabe : vreji (1 : 1.5)

61.0*

16.6

28.0

Soia

boabe : vreji (1 : 1.5)

70.0*

22.5

34.0

In pentru fuior

tulpini

11.0

7.0

13.0

Canepa

tulpini

10.0

8.5

17.5

Lucerna

masa verde la inceputul infloririi

8.0*

1.6

6.5

Trifoi rosu

masa verde la inceputul infloririi

6.5*

1.5

5.5

Iarba de pajisti naturale

 

6.5

1.4

4.5

Golomat

masa verde

6.0

1.7

8.3

Borceag (ovaz+mazariche)

masa verde

6.5*

2.4

5.5

Porumb

masa verde

3.0

1.7

4.5

Fan de lucerna

inceputul infloririi

32.0*

6.4

22.0

Fan de trifoi rosu

inceputul infloririi

26.0*

6.0

21.0

Fan de pajiste naturala

-

24.0

5.6

18.0

Fan de graminee perene

cultivate

-

 

23.0

 

6.5

 

28.0

Fan de borceag (ovaz+mazariche)

-

25.0*

8.0

20.0

Fan de lucerna in amestec

cu raigras

-

 

26.0*

 

6.0

 

20.0

Mere

Fructe

1.6

0.5

2.0

Struguri de vin (+productia secundara)

-

6.5

1.6

5.5

Tomate

fructe

2.9

1.0

4.5

Varza de toamna

capatani

3.5

1.2

4.0

*) in cea mai mare parte provine din simbioza cu microorganismele fixatoare de azot

Pot fi de asemenea utilizate si urmatoarele valori medii de azot mineral disponibilizate prin mineralizarea humusului in soluri arabile aflate de multa vreme in cultura, dupa cum urmeaza:

 

Tabel 2 - Cantitati de azot mineral disponibilizate anual in sol prin mineralizarea humusului in functie de valoarea indicelui de azot IA = Humus *V/100

Indice de azot (IA)

N mineral, kg N/ha

la valori IN in stratul arat de 1,0

25 - 30

la valori IN in stratul arat de 2,0

40 - 45

la valori IN in stratul arat de 1,0

50 - 55

la valori IN in stratul arat de 1,0

65 - 70

 

Sub plantele prasitoare, cantitatile de azot mineral formate (de regula azot amoniacal) sunt de 1,2 - 1,3 ori mai mari decat cele de sub plantele neprasitoare.

NL - azotul ramas in sol dupa premergatoare leguminoase

Realizarea planului de fertilizare f13

in care:

Rl - recolta principala obtinuta la leguminoasa premergatoare, kg/ha, (pentru leguminoase perene este recolta insumata pe toti anii de exploatare;

Nslp - cantitatea specifica de azot fixat biologic de premergatoarea leguminoasa si ramas in sol, in kg N/tona de produs principal, avand urmatoarele valori: 20 la soia, 35 la fasole, 25 la mazare, 6 la fan de lucerna si trifoi, 3 la borceag de toamna, 2 la borceag de primavara;

t - timpul, in ani, trecut de la prima aratura facuta dupa culturile leguminoase. 

Nrez - azotul rezidual, ramas de la cultura premergatoare:

Nrez , kg/ha= Productia premergatoarei (t/ha) * Csp* krem

in care krem are valoarea 0,15 pentru neleguminoase si 0,35 pentru leguminoase.

Nrv - azot consumat suplimentar de resturi vegetale celulozice (radacini si paie de cereale paioase si graminee, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, s.a.) 

Nrv , kg N/ha = 7 * Rv,

in care Rv este cantitatea de resturi vegetale celulozice introdusa in sol, in t/ha.

Doza de azot calculata conform relatiei pentru Doza de N trebuie asigurata in primul rand din ingrasamintele naturale existente in exploatatia agricola, avand grija sa nu fie depasite limitele impuse de legislatia in vigoare pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrati (210 kg N/ha pentru terenuri arabile cu scadere in patru ani la 170 kg N/ha, respectiv 250 kg N/ha pentru fanete).

Pentru conformarea cu acest prag al dozei de azot din ingrasamantul natural, trebuie facut in prealabil un calcul privind cantitatea de ingrasamant, Q, in t sau m3/ha care aduce un aport de 170, respectiv 210 sau 250 kg N/ha. 

Q, t/ha sau m3/ha = 170/Cs, respectiv Q, t/ha t/ha sau m3/ha = 210/Cs, 

In care Cs reprezinta continutul specific de N al tipului de ingrasamant disponibil in ferma, exprimat in kg/t sau kg/m3 in cazul celor lichide sau semifluide (tabelul 3).

 

Tabel 3 - Aporturi medii totale de nutrienti majori cu ingrasamintele naturale (kg element sau substanta activa/tona) (Vintila, 1983, Rauta si Dumitru, 1986; Dumitru, 1986, citati de Borlan s.a., 1994)

Provenienta

Substanta organica uscata

N

P2O5

K2O

a) Gunoi semifermentat cu asternut de paie si resturi de furaje fibroase

Rumegatoare mari

220

4,5

2,5

5,0

Rumegatoare mici

250

7,0

2,8

6,0

Cabaline

250

6,0

3,0

5,0

Porcine

210

5,5

4,0

4,5

Pasari

80

6,0

5,0

2,0

b) Ingrasaminte fluide sub forma de suspensii (tulbureala)

Rumegatoare mari

40

3,0

1,0

3,0

Porcine

40

4,0

2,0

2,0

Pasari

80

6,0

5,0

2,0

c) Urina nefermentata

Rumegatoare mari

80

7,5

0,1

16,0

Cabaline

90

13,5

0,1

12,5

Porcine

30

4,0

1,0

5,0

d) Dejectii solide nefermentate

Rumegatoare mari

160

5,0

2,0

2,0

Rumegatoare mici

300

7,5

4,3

3,8

Cabaline

240

5,8

2,9

6,2

Porcine

290

6,8

6,5

3,0

Pasari

260

14,5

11,5

6,0

e) must de balegar (platforma de gunoi)

Rumegatoare mari si cabaline

50

1,5

0,6

3,0

f) Namol din paturile de uscare din crescatoriile de porci

Porcine

190

6,5

3,5

0,8

h) Compost cu namol din paturi de uscare si resturi vegetale celulozice

Porcine

400

9,0

8,5

4,0


Ingr
asamantul organic se utilizeaza in functie de disponibilitatile fermei si specificul culturilor, surplusul (raportat la intreaga suprafata agricola) fiind disponibil pentru comercializare.

Doza de azot corespunzatoare normei de ingrasamant natural (NIN) stabilita pe criterii agronomice (diferentiata pe tipuri de culturi si zone pedoclimatice) (a se vedea pentru gunoiul de grajd recomandarile de normare din tabelul 4) se ajusteaza in functie de proportia mineralizarii si eliberarii a eliberarii azotului din ingrasamintele organice incorporate in sol in primii trei ani de la aplicare. Viteza desfasurarii procesului de mineralizare este mai mare cu cat raportul C:N din aceste materiale este mai ingust (mai mic) (tabel 5).

 

Tabel 4 - Cantitatile de gunoi de grajd recomandate pentru aplicare anuala in sol (t/ha) (Cod de bune practici agricole, 2003)

Cultura

Gradul de fermentare

Zona de stepa

Zona de silvostepa

Zona forestiera

Textura solului

usoara

mijlocie

grea

usoara

mijlocie

grea

usoara

mijlocie

grea

Cereale paioase

Putin fermentat

15-20

20-25

25-30

20-25

25-30

30-35

20-25

30-35

30-35

Bine fermentat

10

10-15

15-20

10-15

15-20

20-25

10-15

15-20

20-25

Porumb

Putin fermentat

20-25

25-30

30-35

25-30

30-35

35-40

25-30

30-35

35-40

Bine fermentat

10-15

15-20

20-25

15-20

20-25

25-30

15-20

20-25

25-30

Plante tehnice

Putin fermentat

25-30

30-35

35-40

30-35

40

30-35

35-40

35-40

35-40

Bine fermentat

20-25

25-30

25-30

20-25

30

25-30

25-30

25-30

25-30

Culturi legumicole

Bine fermentat

30-40

35-40

40

30-35

30-40

35-40

30-35

30-35

35-40

Pomi pe rod

Bine fermentat

30

35-40

40

30-35

30-40

35-40

30-35

30-35

40

Vita de vie neviguroasa

Bine fermentat

20

20-30

30-35

20-25

25-30

30-35

30-35

30-35

35-40

Vita de vie viguroasa

Bine fermentat

30

30-35

30-35

30-35

35-40

40

30-35

35-40

40

 

Tabel 5 - Coeficientii de valorificare (%) a diferitelor ingrasaminte naturale, in functie de raportul C:N (Borlan s.a., 1994)

Tip de ingrasamant

Raport C:N

Ani de la incorporarea in sol

1

2

3

Gunoi de grajd semifermentat

28,0

35-40

15-20

10-15

Gunoi de grajd nefermentat (dejectii bovine si cabaline)

15,0

60-65

15-20

5-10

Dejectii proaspete de porc

16,0

60-65

20-25

0-10

Dejectii proaspete de pasari

8,5

80-85

5-10

 

Namol decantare porcine

15,5

70-75

15-20

 

Namol decantare pasari

5,9

85-90

5-10

 

Tulbureala

 

50-65

20-40

 

Tabel 6 - Valori absolute si relative privind utilizarea elementelor nutritive din gunoi de grajd semifermentat pe asternut de paie, provenit de la rumegatoare mari, avand 0,4% N, 25% P2O5 si 0,5% K2O

Substante

nutritive

eficiente

Coeficienti de utilizare (%)

Kg element sau substanta activa/tona gunoi

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Total pe trei ani

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Total pe trei ani

Azot (N)

33

20

15

68

1,3

0,8

0,6

2,7

Fosfor (P2O5)

35

22

8

65

0,8

0,6

0,2

1,6

Potasiu (K2O)

50

25

17

92

2,5

1,3

0,8

4,6

 

Necesarul de fertilizare cu ingrasaminte organice si minerale cu fosfor si potasiu

In cazul fosforului si potasiului se poate utiliza, de asemenea, o schema simplificata pentru determinarea necesarului de fertilizare cu ingrasaminte organice si minerale pe baza exporturilor in recolta scontata si in functie de unele insusiri relevante ale solului (gradul de asigurare cu P si K, textura) (Borlan s. a., 1997), conform tabelelor 1, 7 si 8.

Recomandarile iau in consideratie procesele fizica chimice (adsorbtie, fixare, retrogradare) care controleaza mobilitatea acestor nutrienti in sol, marind corespunzator dozele pe solurile slab asigurate pana la dublarea cantitatilor exportate cu recolta scontata si diminuand pana la anulare dozele pe solurile excesiv asigurate.

Necesarul de nutrienti astfel evaluat se corecteaza cu aporturile de P si K din ingrasamintele naturale (in efect remanent sau direct) utilizand coeficientii din tabelele 3, 5 si 7.

 

Tabel 7 - Determinarea necesarului de fertilizare cu fosfor si potasiu pe baza exporturilor de elemente

Gradul de asigurare al solului

P2O5

K2O

Toate tipurile de sol

Soluri usoare

Soluri medii si grele

Foarte scazut

E + 0,9 * E

E + 0,5 * E

E + 1,0 * E

Scazut

E + 0,4 * E

E + 0,25 * E

E + 0,5 * E

Mijlociu

E

E

E

Ridicat

0,5E

0,5E

0,5E

Foarte ridicat

0

0

0

E - exportul de nutrienti in kg/ha

 

Tabel 8 - Semnificatia agrochimica a continuturilor de forme mobile de fosfor si potasiu extractibile in solutie tamponata de acetat-lactat de amoniu la pH 3,75 , in functie de textura solului (Borlan s.a., 1997)

Gradul de asigurare al solului

Pal (ppm P)

Kal (ppm K)

Toate tipurile de sol

Soluri usoare* nisipoase si lutoase

Soluri medii** argilo-nisipoase si lutoase

Soluri grele** argilo-lutoase si argiloase

Foarte scazut

<8

<50

<66

<80

Scazut

8-18

50-100

66-132

80-160

Mijlociu

18-36

100-150

132-200

160-240

Ridicat

36-72

150-200

200-265

240-320

Foarte ridicat

>72

>200

>265

>320

*) Valorile inferioare pentru solurile nisipoase, cele superioare pentru solurile luto-nisipoase

**) Valorile inferioare pentru conditii locale bune, cele superioare pentru conditii locale nefavorabile ( conditii locale = factorii fizico-chimici si biologici din sol in legatura cu mobilizare, acumularea retinerea de nutrienti si regimul de nutritie)

 

Planul de Fertilizare si sistemele de cultura

In continuare vom prezenta un model cadru de plan de fertilizare, cu explicatiile necesare pentru completarea acestuia. Modelul prezentat trebuie adaptat pentru diferite sisteme de cultura. Modelul propus este pretabil pentru culturi de camp si pentru culturi legumicole in camp.

Pentru plantatii de pomi si arbusti fructiferi precum si pentru vita de vie planul poate suferi modificari prin scoaterea unor rubrici (ex -planta premergatoare) si introduse unele noi legate de specificul culturilor (de ex. fertilizarea la infiintarea plantatiei).

Modificari corespunzatoare pot fi facute si in cazul pasunilor si fanetelor permanente, unde coloana cu planta premergatoare trebuie inlocuita.

Model cadru de plan de fertilizare >>>

 

Consideratii agronomice si ecologice suplimentare in legatura cu planul de fertilizare si aplicarea ingrasamintelor

La alcatuirea planului de fertilizare trebuie in primul rand luate in considerare toate materialele reciclabile cu valoare fertilizanta din ferma (dejectii de animale, reziduuri vegetale, s.a.) si numai in completarea necesarului se va apela la ingrasaminte produse industrial.

Planul de fertilizare trebuie sa asigure o nutritie echilibrata cu NPK, si, in situatii particulare, cu alti nutrienti (Ca, Mg, S, microelemente) pentru a putea valorifica pe deplin potentialul productiv al culturilor si a diminua riscul aparitiei unor manifestari de deficiente sau excese trofice. Separat de Planul de fertilizare, pentru solurile ce contin aciditate vatamatoare (pHH2O<5,5) trebuie alcatuit si un plan de amendare periodica.

Sortimentele de ingrasaminte minerale trebuie alese astfel incat sa se armonizeze cu insusirile solurilor pe care urmeaza sa fie aplicate pentru a le asigura o eficienta maxima si a reduce riscul de pierderi prin diferite procese.

Perioadele de aplicare a ingrasamintelor trebuie sa fie, pe cat posibil, armonizate cu perioadele de consum maxim al culturilor. In acest sens este recomandabila fractionarea dozelor de ingrasaminte, in special a celor cu azot, masura care reduce si riscul de disipare a nutrientilor in alte compartimente ale mediului.

O atentie deosebita trebuie acordata administrarii ingrasamintelor organice. Pe langa efectul fertilizant, acestea (mai cu seama cele solide) pot avea efecte deosebit de pozitive asupra activitatii biologice a solului, capacitatii de retinere a apei, rezistentei la seceta a culturilor, stabilitatii culturale a solului, s.a. Dar aplicarea lor in doze mai mari decat cele recomandate, sau in perioadele "inchise" (in special in lunile de iarna), pot provoca fenomene de poluare a apelor de suprafata si subterane cu nitrati. Din ratiuni de protectie a mediului, recomandarile de aplicare a ingrasamintelor organice, in ceea ce priveste cantitatea si momentele de aplicare pot sa nu corespunda in totalitate cu principiile agronomice clasice.

Este foarte important modul de aplicare a ingrasamintelor (imprastiere si incorporare in sol, aplicare localizata, aplicari foliare) precum si uniformitatea aplicarii. Se pot obtine, de exemplu, reduceri importante ale dozelor prestabilite in planul de fertilizare prin aplicarea localizata a ingrasamintelor.

Planul de fertilizare este un instrument cu caracter previzional. El trebuie revizuit ori de cate ori intervin abateri in cursul normal de crestere si dezvoltare a plantelor determinate de accidente climatice sau din alte cauze. In acest sens este recomandat sa se pastreze un registru la nivelul fermei in care sa fie consemnate la fiecare parcela (sola) istoricul fertilizarii, culturile in rotatie, productiile obtinute, tipul si dozele de ingrasaminte efectiv aplicate, modul de aplicare si momentele in care au fost aplicate, alte observa-ii relevante privind tehnologiile de fertilizare aplicate. Asemenea informatii sunt deosebit de utile la perfectionarea permanenta a planului de fertilizare si in gestiunea economica a exploatatiei agricole sau agrozootehnice.

  

Noutati

Fertilizarea la iesirea din iarna a culturilor de grau si rapita

18-01-2017 Ingrasaminte / fertilizanti

Fertilizarea la iesirea din iarna a culturilor de grau si rapita

In perioada de sfarsit a lunii februarie si inceputul lunii martie sunt necesare, anterior aplicarii ingrasamintelor, analizele de laborator si starea de vegetatie. Fertilizarea culturilor de grau si rapita, la iesirea din iarna se realizeaza astfel: Mai multe>>

TERRACALCO 95, votat cel mai bun produs pentru agricultura in Ungaria in 2016

02-08-2016 Ingrasaminte / fertilizanti

TERRACALCO 95, votat cel mai bun produs pentru agricultura in Ungaria in 2016

Compania Carmeuse a castigat locul 1 la competitia “Premiile produselor pentru agricultura – Ungaria 27.04.2016” cu produsul TERRACALCO 95, un ajutor de nadejde pentru agricultorii din tara care doresc sa scada aciditatea solului si implicit sa se bucure de recolte mai bogate. Cu o experienta de peste 30 de ani in domeniu, compania Carmeuse a dezvoltat, prin laboratoarele sale un produs inedit, care a reusit sa se ridice in fata amendamentelor clasice. Mai multe>>

Fermentarea la rece a gunoiul de grajd

31-07-2016 Ingrasaminte / fertilizanti

Fermentarea la rece a gunoiul de grajd

Prin metoda de fermentare la rece se obtine ingrasamant organic cu o buna compozitie si cu pierderi mai mici de materie organica. Mai multe>>

Potasiul … Coacerea si calitatea fructelor

18-07-2016 Ingrasaminte / fertilizanti

Potasiul … Coacerea si calitatea fructelor

Potasiul este un element vital pentru desfasurarea multor procese din planta. Rolul lui este unul indirect, el nefiind parte componenta a nici unui organ al plantei, dar fiind necesar pentru activarea a cel putin 80 de enzime din planta. Potasiul este important pentru ca ajuta planta sa depaseasca temperaturile scazute sau prea ridicate, seceta si atacul daunatorilor. Potasiul creste gradul de utilizare al apei de catre plante prin reglarea deschiderii si inchiderii stomatelor, porii prin c... Mai multe>>

Productii mai mari? Intr-un timp scurt? Da, se poate!

15-07-2016 Ingrasaminte / fertilizanti

Productii mai mari? Intr-un timp scurt? Da, se poate!

Romania este una dintre putinele tari din Europa cu soluri extrem de fertile, insa, din lipsa de timp si resurse de cele mai multe ori agricultorii ajung sa utilizeze programe si tehnologii deficitare care pericliteaza sanatatea acestuia si duc la scaderea productiei, mai ales in cazurile in care astfel de lucrari sunt realizate in necunostinta de cauza. Ca sa te bucuri de productii mai mari intr-un timp foarte scurt va recomandam cateva sfaturi pentru a obtine fertilitatea optima a solului. Mai multe>>

Poluarea cu ingrasaminte

23-05-2016 Ingrasaminte / fertilizanti

Poluarea cu ingrasaminte

Poluarea cu ingrasaminte este provocata de proasta gestionare a solului, care este caracterizata in Romania de mai multe multe nereguli. O prima neregula este lipsa unei fertilizari rationale, bazata pe principii stiintifice, care trebuie efectuata in regim controlat. Mai multe>>

Fertilizarea foliara - Secrete ale nutritiei plantelor pentru o productie ridicata

20-05-2016 Ingrasaminte / fertilizanti

Fertilizarea foliara - Secrete ale nutritiei plantelor pentru o productie ridicata

Cand si cum folosim ingrasamintele foliare? Ingrasamintele foliare oricat ar fi de bune nu pot sa inlocuiasca fertilizarea de baza cu ingrasaminte organice sau chimice. Principala cale de absortie a nutrientilor in planta ramane radacina. Totusi, fertilizarea foliara ne poate ajuta, cu costuri mici, sa obtinem rezultate deosebite in sporirea cantitativa si calitativa a productiei. Atunci cand alegem un ingrasamant foliar trebuie sa tinem cont de compozitia, eficienta lui si perioada de aplicare. Mai multe>>

Ingrasaminte foliare pentru tratamente la vita de vie

20-04-2016 Ingrasaminte / fertilizanti

Ingrasaminte foliare pentru tratamente la vita de vie

Cine nu si-ar dori propria vita de vie, care sa rodeasca toamna struguri frumosi, mari, dulci si gustosi? Ar fi un vis dus la realitate sa ne trezim dimineata si sa ne pregatim un suc din struguri proaspat culesi, chiar din propria curte sau sa ii mancam alaturi de o branza fina. Insa, intretinerea unei vite de vie presupune mult efort, grija si indemanare. Mai multe>>

Planul de fertilizare: pasi necesari, model plan de fertilizare

15-04-2016 Ingrasaminte / fertilizanti

Planul de fertilizare: pasi necesari, model plan de fertilizare

O cerinta obligatorie pentru fermieri care solicita plati directe presupune obligatia acestora sa nu depaseasca cantitatea de 170 kg azot/ha provenit din aplicarea ingrasamintelor pe terenul agricol in decursul unui an. In acest scop trebuie sa urmeze un plan de fertilizare simplificat, intocmit pe baza standardelor privind cantitatile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol si sa asigure o distribuire uniforma a ingrasamintelor pe terenul agricol. Mai multe>>

Microfertilizare localizata starter si efect indelungat

14-04-2016 Ingrasaminte / fertilizanti

Microfertilizare localizata starter si efect indelungat

Tehnologiile de fertilizare au evoluat constant in ultimul deceniu atat pe plan international, cat si in tara noastra. Una din cele mai noi tendinte este utilizarea de fertilizanti microgranulati starter cu un continut ridicat de fosfor. Mai multe>>

Un start corect cu ZinSTART

03-04-2016 Ingrasaminte / fertilizanti

Un start corect cu ZinSTART

Pentru a obtine productii mari si calitative, pe langa aplicarea macro elementelor cu rol primordial in viata plantelor, trebuie sa administram plantelor de cultura si un complex de micro elemente necesare bunei dezvoltari a plantelor. Mai multe>>