Rapanul parului

Detalii

26 Noiembrie 2007

- Venturia pirina

 Rapănul părului (Venturia pirina) se găseşte răspândită în toate zonele de cultură ale părului, unde sunt condiţii climatice favorabile.

Agentul patogen: Boala este produsă de ciuperca Venturia pirina (Aderh.). (sin Endostigme pirina (Aderh.)). Parazitul iernează sub formă de: miceliu stromatic în lăstarii atacaţi; peritecii (forma sexuată); conidii de vară rămase pe ramuri sau pe frunzele din pom (forma asexuată de înmulţire a ciupercii).

Venturia pirina are două faze: parazitară şi saprofitică. Se deosebeşte de Venturia inaequalis prin aceea că periteciile sunt prevăzute cu un por de deschidere (ostiol), în general fără peri (ţepi) sau cu puţini ţepi sub formă rudimentară. Într-o peritecie s-au găsit 80-260 asce, frecvent 140-150, fiecare conţinând câte 8 ascospori măslinii, cu două celule inegale. În ţara noastră maturarea ascosporilor începe încă din ianuarie şi creşte vertiginos în prima decadă a lunii martie. Golirea periteciilor începe în prima decadă a lunii aprilie. Golirea maximă a periteciilor, precum şi proiectarea ultimilor ascospori, indiferent de evoluţie, se realizează cam în acelaşi timp la toate soiurile de păr.

Primele pete de rapăn pe frunze apar frecvent în timpul înfloritului sau la începutul scuturării petalelor. Pe fiecare denticul al conidioforului se formează o conidie piriformă, unicelulară, mai târziu bicelulară, măslinie - brunie; numărul conidiilor care se formează pe un conidiofor este în funcţie de condiţiile climatice, putând ajunge în condiţii foarte favorabile la 20 de conidii. O conidie poate emite lateral, în apropierea bazei sau pe la vârf 1-3 filamente germinative, dar numai unul ajunge în cele din urmă să formeze un apresoriu, care se fixează şi perforează cuticula

Simptome: Ciuperca atacă frunzele, pedunculii florali, sepalele, fructele şi lăstarii. Pe organele afectate apar pete măslinii - catifelate, care în condiţii de umiditate ridicată (peste 90%), cresc, se contopesc, putând acoperi porţiuni mari din suprafaţa acestora.

Atacul pe lăstari se constată în perioada când aceştia sunt în stadiul erbaceu, de la începutul lunii mai, până în septembrie, sub forma unor pete măslinii. În scurt timp stratul de suber din dreptul petelor se ridică, formându-se vezicule mici, care crapă în partea superioară, dând astfel lăstarilor un aspect caracteristic, răpănos. Lăstarii puternic atacaţi se usucă începând de la vârf. Pe fructele tinere apar ca şi pe frunze pete măslinii - negricioase, care în condiţii de umiditate atmosferică ridicată se extind, confluează, acoperind o mare parte din suprafaţa fructelor. În dreptul petelor de pe organele atacate, pe strome reduse, se diferenţiază conidioforii şi conidiile ciupercii

Combatere: Pentru prevenirea atacului de rapăn sunt necesare o serie de măsuri agrotehnice (arături de toamnă, tăierea lăstarilor cu atac, etc.) şi tratamente chimice la avertizare (în funcţie de biologia ciupercii, fenologia soiurilor existente în cultură, sensibilitatea acestora, rezerva agentului patogen, remanenţa produselor, precum şi în funcţie de condiţiile de mediu

• < Anterior
• Următor >