Evitarea poluarii cu nitrati din dejectiile animaliere

Detalii

Categorie: Animale

08 Iunie 2013

Avand in vedere reglementarile in vigoare la nivelul CE, care mentioneaza ca limita admisibila pentru evitarea poluarii cu nitrati o cantitate de 170 kg N/ha/an (Ord. 1270/2005) s-au estimat cantitatile de azot disponibile din dejectii animaliere ce pot fi utilizate ca ingrasaminte organice.

In acest scop s-au utilizat urmatoarele elemente de calcul: 

• • numarul maxim de animale ale caror dejectii corespund cantitatii de 170 kg N/ha;
  • cantitatea de dejectii pe animal in functie de specie;
  • concentratia procentuala de azot din dejectii in functie de specie;
  • cantitatea totala de dejectii si de azot corespunzatoare efectivelor de animale pe localitati;
  • cantitatea de azot provenita din dejectii animaliere disponibile ca ingrasaminte organice pentru suprafetele agricole aferente localitatilor judetului Teleorman.

Pe baza calculelor efectuate, s-a constatat ca, disponibilitatea azotului provenit din gunoiul de grajd este destul de mare, in ciuda faptului ca raportul cantitate de azot/suprafata teren arabil se afla sub limita admisa de 170 kg N/ha/an. Cu alte cuvinte, acest lucru inseamna ca in cazul unei raspandiri a gunoiului de grajd pe toata suprafata agricola a fiecarei localitati va putea fi evitat riscul poluarii cu nitrati.

In scopul verificarii rezultatelor obtinute prin evaluarea teoretica efectuata pe baza elementelor mentionate la inceput, potentialul poluarii cu nitrati din dejectiile animale a fost abordat intr-un mod diferit, si anume prin prelucrarea datelor de la crescatorii individuali si fermieri; aceste date au fost colectate prin intermediul unui chestionar, care a fost elaborat si distribuit in tot judetul de catre echipa de implementare a proiectului, cu sprijinul autoritatilor locale.

Spre deosebire de estimarea teoretica, procesarea raspunsurilor date a dus la o serie de domenii de risc, insumand 11 localitati, din partea de sud-est a judetului care a fost cercetata, in cazul in care se ajunge la limita admisa sau se inregistreaza depasirea ei. Acest lucru se datoreaza suprafatelor agricole in care s-a utilizat o cantitate redusa de fertilizatori comparativ cu ingrasamantul disponibil (care a fost luat in considerare pentru evaluarea teoretica), ceea ce a dus la o cantitate de N mai mare decat 170 kg / ha / an, si, de asemenea, la un management defectuos in ceea ce priveste colectarea, manipularea si depozitarea gunoiului de grajd.

Aceasta inseamna ca, exista un risc real de poluare cu nitrati proveniti din gunoiul de grajd utilizat ca ingrasamant, derivat din surse punctiforme relativ dense.

Zonele vulnerabile care au rezultat din studiul nostru sunt, de asemenea, gasite pe harta localitatilor cu risc in privinta poluarii cu nitrati, mentionate in documentele oficiale si continand aspecte impuse de legislatia privind protectia mediului prin evitarea poluantilor din sursele agricole.

Figura 1. Harta  zonelor vulnerabile poluarii cu nitrati proveniti din dejectiile animaliere, din judetul Teleorman
(avand la baza raportul dintre cantitatile declarate de N (kg) si de suprafata, zonele marcate depasind 170 kg N / ha / an) *
* conform studiilor realizate de ICCF in cadrul proiectului ManProEnv

Proiectul ManProEnv

In practicile agricole traditionale, fertilizatori minerali si dejectii animaliere sunt aplicate pe solul agricol pentru a creste aportul de nutrienti si a imbunatati calitatea culturii. Cand acest surplus de nutrienti se infiltreaza prin terenul agricol si ajung in mediul inconjurator exista riscul ca acestia sa devina poluanti, in principal din cauza nitratilor proveniti din compusii azotati. Prin urmare, imprastierea fertilizatorilor minerali si a dejectiilor animaliere trebuie facuta cu atentie, atat in ceea ce priveste cantitatea, cat si perioada aplicarii, pentru a reduce riscul supra-acumularii nutrientilor si infiltrarea acestora. Proiectul ManProEnv isi propune sa vina in intampinarea acestor probleme prin identificarea si diversificarea mijloacelor de protectie a mediului, prin valorificarea dejectiilor animale, prin cresterea gradului de angajare al autoritatilor locale in indeplinirea prevederilor referitoare la protectia mediului, dar si prin cresterea nivelului de informare si constientizare publica. 

Proiectul ManProEnv - Dezvoltarea unui sistem de management pentru protectia mediului prin valorificarea superioara a dejectiilor animaliere in zona transfrontaliera Teleorman-Veliko-Tarnovo - face parte din Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007 – 2013, Axa prioritara 2: Mediu, Aria majora de interventie 1: Dezvoltarea unor sisteme comune de management pentru protectia mediului.

    Data de incepere a proiectului 30/12/2011
    Data de finalizarea a proiectului 30/06/2013
    Valoarea totala: 962 941.460 Euro

Proiectul ManProEnv este realizat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutica (ICCF- Bucuresti), in parteneriat cu Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Masini si Instalatii Destinate Agriculturii si Industriei Alimentare (INMA-Bucuresti), Institutul pentru stiinta solului, tehnologie agricola si protectia plantelor „N.Poushkarov” si Centrul de afaceri “Svishtov”. Scopul proiectului il reprezinta constientizarea populatiei din zona transfrontaliera Teleorman-Veliko-Tarnovo asupra riscului prezentat de gestionarea necorespunzatoare a dejectiilor animaliere in ceea ce priveste poluarea cu azot si derivati ai acestuia, atat a solului cat si a apelor subterane si de suprafata, cu grave impacte asupra fluviului Dunarea.

• < Anterior
• Următor >