Consumul de furaje la iepuri

Consumul de furaje la iepuriIn 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua.


Observand comportamentul alimentar al iepurilor se reamarca, in mijlocul zilei, perioade de repaus alimentar, caracterizate prin absenta meselor timp de 1-3 ore. Aceste repausuri sunt inregistrate la ore care pot sa varieze de la un iepure la altul si de la o zi la alta. Aceasta duce la un consum inferior de 3g/ora intre orele 8-17, depasind 8g/ora in timpul noptii. In ceea ce priveste consumul de apa, se observa un comportament asemanator celui observat pentru alimentele ingerate.

Numarul prizelor de apa este comparabil cu al celor de hrana, fiind insa duble ca volum. In final, se pare ca nu este posibil sa se stabileasca o relatie intre importanta unei prize (de apa sau de alimente) si amploarea sau depasirea fata de prizele precedente.

Ingestia de alimente solide incepe de la 18-21 de zile, apoi creste rapid si nu tinde sa incetineasca decat dupa 8-9 saptamani. Consumul spontan se diminueaza usor in jurul varstei de 15-16 saptamani. Numarul meselor pe zi, foarte ridicat in momentul intarcarii (40-50) tinde sa se diminueze rapid si sa se stabileasca in jur de 30, incepand cu varsta de doua luni. Marirea cantitatii totale consumate pe zi are drept consecinta directa marirea vitezei de ingestie in cursul meselor (de la 6-18 g/minut intre 6-21 saptamani). Datorita acestui fapt, timpul consacrat alimentatiei, care este de 3 ore pe zi pentru iepurii de 5 saptamani, se reduce la doua ore si 15 minute la varsta de 10 saptamani si la o ora si 30 min la 6 luni. Numarul prizelor de apa este relativ mai stabil decat cel al prizelor de alimente, fiind in jur de 30 la iepuri de 6 saptamani. Marirea cantitatii de apa consumata in fiecare zi se face prin marirea cantitatilor ingerate la fiecare priza. Este bine de stiut ca se inregistreaza, la iepurii de 6 saptamani, in afara timpului de repaus alimentar observat in mijlocul zilei, inca unul de 3-4 ore, dimineata. Aceasta a doua perioada de repaus tinde sa dispara cu varsta si nu mai este, in general, observata la iepurii de 9-10 saptamani.

In functie de stadiul de reproductie, consumul de nutreturi este foarte variabil. Se ramarca o scaderea a consumului incepand cu ziua a 20-a de gestatie si un maxim in a patra saptamana dupa fatare. In cazul femelelor care sunt in acelasi timp gestante si in lactatie, se observa o curba comparabila, dar amputata in partea instalarii gestatiei, corespunzator simultaneitatii celor doua stari fiziologice.

Administrarea, in plus pe langa granule, a unui alt furaj (uscat sau umed), modifica si comportamentul alimentar al iepurelui. Intarcarea aduce dupa sine un stres care se manifesta printr-o reducere (2-3 zile) a nutreturilor consumate pana la 20-50% (din cantitatile consumate in ziua dinaintea intarcarii) dupa 3-4 zile de la intarcare, iepurii tind sa consume mai mult, ca si cand vor sa compenseze ceea ce nu au mancat in zilele precedente.

Pericolul tulburarilor digestive este mare. Acest lucru poate fi evitat prin restrictionarea cantitativa sau prin administrarea de furaje bogate in materii celulozice, care regleaza bine tranzitul digestiv in timpul primei saptamani dupa intarcare.

Pentru diferite rase, cantitatile necesare zilnice se pare ca sunt acelasi, cu unele mici deosebiri legate de talie si de rasa. Orientativ, se pot lua in calcul urmatoarele valori:

    • tineret la ingrasare (4-5 la 11-12 saptamni) - 110g-130g/zi; 
    • femele la lactatie (ingrasare la 4-5 saptamani) - 330-380g/zi;
    • femele gestante 150-180g/zi;
    • femele de la fatare la sfarsitul lactatiei - la discretie;
    • tineret la ingrasare - la discretie.


Sunt si restrictii la furajare, in diferite stadii ale ciclului de productie, se pot restrictiona consumurile zilnice. Aceasta practica poate fi uneori buna, alteori rea. Restrictia in furajare a femelelor in cursul gestatiei (140-150g/zi) are un efect bun asupra bilantului ciclului de reproductie. In cursul lactatiei, o furajare restrictionata poate duce la scaderea capacitatii de alaptare si rezultate negative asupra dezvoltarii si viabilitatii puilor. O restrictie alimentara a mamelor, mai ales in patra saptamana de la fatare, ar duce la un consum mai mare de nutret combinat la tineret in ultima saptamana de intarcare. Limitarea zilnica, la iepurii la ingrasat, a cantitatilor de nutret administrat duce la o crestere in greutate constanta, cu o usoara scadere a indicelui de consum.

Medic veterinar
Dr. Galatanu Diana Monica

 

Noutati

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

20-01-2021 Animale de blana

Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure

Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>

Boli specifice virale la iepuri

12-12-2019 Iepuri

Boli specifice virale la iepuri

In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>

Consumul de furaje la iepuri

19-06-2019 Iepuri

Consumul de furaje la iepuri

In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>

Boli ale pielii la iepuri

20-03-2019 Iepuri

Boli ale pielii la iepuri

In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>

Alimentatia iepurilor de casa

05-02-2019 Iepuri

Alimentatia iepurilor de casa

Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

13-08-2018 Iepuri

Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri

Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

03-06-2018 Iepuri

Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri

Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

19-04-2018 Iepuri

Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri

Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>

Rasele grele de iepuri

02-02-2018 Iepuri

Rasele grele de iepuri

Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>

Ameliorarea la iepurii de casa

12-11-2017 Iepuri

Ameliorarea la iepurii de casa

Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

12-07-2017 Iepuri

Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui

O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>