Crapul comun in Europa

Detalii

Categorie: Pesti

09 Martie 2011

Crapul provine din Extremul Orient. Insa e dificil de stabilit cu exactitate cand a fost introdus in Europa. Cel mai probabil, acest lucru s-a petrecut pe vremea romanilor.

Abia in Evul Mediu cresterea crapului s-a raspandit in apele din Marea Campie europeana. Acest peste a devenit o sursa de proteine, preferat in numeroasele zile de post impuse de religia crestina. Nu din intamplare cresterea crapilor s-a perfectionat in cadrul manastirilor.

Inca de pe atunci, grija de a rezerva cele mai frumoase exemplare pentru reproducere a condus la o selectie genetică ce a dat nastere unor pesti robusti, bogati in carne si avand longevitatea impresionanta pe care o vedem in prezent, inclusiv in ecosistemul salbatic.

Cresterea semi-extensiva in iazuri a inceput in secolul al nouasprezecelea si se practica pana in zilele noastre, in special in Europa Centrala, unde crapul este si acum foarte des intalnit in preparatele culinare.

Reproducerea. Parintii, selectionati pe baza caracteristicilor lor fizice, sunt capturati din iazul in care traiesc in sezonul de pontă. Icrele si laptii sunt extrasi manual de la femele si masculi si sunt amestecati artificial intr-un bazin de fertilizare. Apoi sunt mutati in cuve de incubatie unde eclozeaza după 3 – 5 zile. Secolele de selectie genetica au dat nastere numeroaselor populatii locale. Dupa anul 1960, acestea sunt supuse studiilor genetice in scopul de a obtine hibrizi mai performanti si bine adaptati la numeroasele conditii de crestere care exista in Europa, de la nord la sud.

Cresterea alevinilor. Sunt lasate in bazin timp de aproximativ o luna, pana cand incep sa inoate. In acest moment sunt transferate pentru prima data in mediul natural, intr-un iaz mic, nu foarte adanc. In timpul anului, apa din iaz a fost tratata pentru a favoriza dezvoltarea micro-algelor si zooplanctonului, singura hrana potrivita pentru alevinii de crap. Acestia raman in iaz timp de o lună, timp in care sunt intarcati treptat cu o pudră alimentara foarte fina, care contine faina de peste si faina vegetala. Cand ajung la o lungime de aproximativ 3 cm, alevinii sunt colectati si transferati intr-un iaz pentru puiet.

Cresterea puietului. Transferati in primavara, puietii de crap raman pana iarna intr-un iaz pregatit in fiecare an in acest scop. Acestia sunt colectati atunci cand se face tratarea pentru iarna a iazului si, in functie de marime, sunt comercializati sau mutati in iazul de hibernare pentru inca un an de ingrasaare... sau pentru a fi selectati ca si parinti. Un crap ajuns la o varsta respectabila poate cantari pana la 40 kg si poate masura pana la 1 m in lungime. Dar marimea pentru comercializare este, de obicei, intre 30 si 50 cm, cantarind in jur de 1,5 kg.

Ingrasare. In primăvara celui de-al treilea an de viata, crapii sunt mutati in iazuri mari de ingrasaare, unde traiesc in ecosistem, dar beneficiaza si de un supliment de hrana constand in granule compuse din ulei si faina de peste, faina vegetala si suplimente de vitamine si minerale.

Consum. In prezent, crapul este produs in special in tarile din Europa Centrala, unde se regaseste in preparatele traditionale pentru sarbatorile de iarna si Paste. In general crapul este cumparat viu, pentru a-l „purifica” timp de cateva zile in apa curata, astfel incat sa piarda gustul de namol. Producatorii incearca sa isi diversifice oferta, dotandu-se cu mici unitati de prelucrare unde sunt oferite produse semi-preparate (peste transat, proaspat sau afumat, file sau bucati) sau produse preparate dupa retete traditionale. O parte importantă din productie este destinata popularii baltilor destinate pescuitului de agrement.

Date utile:

Denumire latina – Cyprinus carpio

Productie (UE-27) – 66.330 t (2007); 2% din productia mondiala.

Valoare (UE-27) – 140 milioane € (2007).

Principalele tari producatoare din UE – Republica Ceha, Polonia, Ungaria, Germania.

Principalele tari producatoare din lume – China, Indonezia, Myanmar (fosta Birmania).

Sursa: ec.europa.eu/fisheries/cfp/aquaculture

ARTICOLE SIMILARE:

www.gazetadeagricultura.info/pesti/2463-crapul-qtrebonsky-kaprq.

www.gazetadeagricultura.info/pesti/264-crestereacrapuluiconsum.

• < Anterior
• Următor >