Informatii de la Comisia Europei (1)

Detalii

22 Septembrie 2007

Utilizarea mai eficienta a fondurilor europene pentru cercetare si inovatie;

Rolul tinerilor europeni in societate;

Comisia Europeană şi UEFA vor să-i convingă pe europeni să renunţe la sedentarism;

Solutionarea mai rapida a plangerilor venite din partea cetatenilor.

Utilizarea mai eficienta a fondurilor europene pentru cercetare si inovatie

Comisia Europeană a propus de curând o serie de măsuri vizând utilizarea mai eficienta a fondurilor europene pentru cercetare, inovaţie şi coeziune, între care elaborarea până la sfârşitul acestui an a unui ghid practic de finanţare pentru institutele de cercetare şi organizarea unor schimburi periodice de experienţă între institute.

Tot pentru a susţine cercetarea şi inovaţia în Europa, Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) au lansat împreună, la începutul lunii iunie, o nouă facilitate de finanţare prin împărţirea riscurilor (RSFF). Acest nou instrument va facilita accesul la finanţare pentru iniţiatorii proiectelor de cercetare şi inovare, care, de regulă, se confruntă cu mai multe dificultăţi în accesarea de finanţaredin cauza nivelului relativ ridicat al nesiguranţei şi riscului aferente acestor activităţi.

Într-un document de strategie prezentat pe 10 septembrie, Comisia Europeană propune autorităţilor naţionale şi regionale câteva direcţii în care ar trebui să-şi concentreze eforturile pentru interconectarea eficientă a programelor politicii de coeziune cu programele de finanţare pentru cercetare şi inovaţie oferite de la bugetul comunitar prin Programul-Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (PC7) şi Programul Cadru pentru Competitivitate şi Inovare (CIP).

Prezentând căile prin care îşi propune, la rândul său, să stimuleze utilizarea cât mai eficientă a acestor fonduri, Comisia Europeană cheamă statele membre şi regiunile să-şi asume şi ele un rol major în acest sens şi promovează cooperarea între autorităţile naţionale şi cele regionale în cadrul programelor de finanţare oferite de Uniunea "Inovaţia poate stimula dezvoltarea regională, iar o abordare regională poate stimula inovaţia. Capacitatea autorităţilor care iau decizii la nivelul regiunilor de a transforma cunoaşterea în creştere economică va avea un impact decisiv în viitor, de aceea este nevoie să folosim toate resursele pentru a dezvolta această relaţie pozitivă dintre regiuni şi cercetare”, a declarat comisarul european pentru politica regională, Danuta Hübner.

Regiunile care doresc să-şi folosească potenţialul în materie de cercetare şi inovaţie pentru a stimula creşterea economice au la dispoziţie o serie de programe de finanţare, şi anume:

• Instrumentele politicii europene de coeziune – Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FES) – care permit investiţia în cercetare şi inovaţie în baza Cadrelor Naţionale Strategice de Referinţă. Această posibilitate de investiţie este oferită prin intermediul Programelor Operaţionale Regionale (POR) şi al Programelor Operaţionale Sectoriale (POS) şi ajută la atingerea obiectivelor Agendei Lisabona.
• Programul-Cadru de Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (PC7), îndeosebi acţiunile menite să dezvolte capacitatea anumitor regiuni ("Potenţial de cercetare") şi finanţarea europeană pe regiuni ("Regiuni ale cunoaşterii "). Participarea în cadrul celui de-al şaptelea Program Cadru este deschisă unei game largi de organizaţii şi persoane -universităţi, centre de cercetare, corporaţii multinaţionale, IMM-uri, administraţii publice, persoane fizice din orice parte a lumii. PC7 cuprinde cinci programe specifice, şi anume: Cooperare (care facilitează colaborarea între industrie şi mediul academic pentru a obţine dominarea în zonele tehnologice cheie); Idei (care sprijină cercetarea de bază la frontierele ştiinţei, implementată de Consiliul European de Cercetare); Oameni (care sprijină mobilitatea şi dezvoltarea carierei atât pentru cercetătorii din Europa, cât şi pentru cei din afara ei); Capacităţi (care ajută dezvoltarea capacităţilor de care are nevoie Europa pentru a deveni o economie înfloritoare, bazată pe cunoaştere); Cercetare nucleară (Programul Euratom, care dezvoltă capacităţile de fisiune şi fuziune nucleară ale Europei).

 • Programul Cadru pentru Competitivitate şi Inovare (CIP), care susţine întreprinderile şi activităţile întreprinzătorilor.

Rolul tinerilor europeni in societate.

Europa se confruntă cu o situaţie paradoxală: nu există suficiente locuri de muncă pentru tineri şi, în acelaşi timp, nu există suficientă forţă de muncă pentru a ocupa locurile de muncă existente. Comisia Europeană vrea să pună capăt acestei situaţii, insistând că este nevoie ca tinerii să se implice mai mult în societate. Conform unei comunicări a Comisiei Europene prezentată la 5 septembrie, tinerii sunt deseori insuficient pregătiţi să îşi asume această responsabilitate. Unul din şase tineri europeni abandonează studiile de la o vârstă fragedă şi 4,6 milioane de tineri între 15 şi 24 de ani sunt şomeri.

Documentul Comisiei subliniază necesitatea ca, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional, să se investească mai mult şi de la o vârstă mai fragedă în educaţia şi sănătatea tinerilor şi să fie facilitată tranziţia de la mediul educaţional la cel profesional. Acesta subliniază, de asemenea, importanţa creşterii gradului de implicare a tinerilor în viaţa civică, precum şi în societate, în general.

„Tinerii trebuie să aibă sentimentul că deţin cu adevărat un rol în cadrul societăţii”, a declarat Jan Figel, comisarul european pentru Educaţie, Formare Profesională, Cultură şi Tineret.

Aproximativ un sfert dintre tinerii europeni nu deţin competenţele şi aptitudinile solicitate pe piaţa muncii. La ora actuală, în multe state membre, unul din trei tineri este încă şomer la un an după terminarea studiilor. Perspectivele oferite de educaţie şi cele privind ocuparea unui loc de muncă trebuie să fie îmbunătăţite. În acelaşi timp, activităţile de voluntariat sunt importante în vederea asigurării implicării active a tinerilor în societate. O cooperare optimă, precum şi schimbul de bune practici pot contribui la dezvoltarea acestui tip de activităţi.

Potrivit unui Eurobarometru recent, 74% dintre tineri consideră că programele bazate pe voluntariat reprezintă o bună modalitate de a spori gradul de implicare a tinerilor în cadrul societăţii.

Comisia subliniază mai ales necesitatea de a se investi în tineri mai mult şi de la o vârstă cât mai fragedă – nu numai din punct de vedere financiar, dar şi din punct de vedere politic şi social, prin intermediul familiei, al ONG-urilor, al profesorilor şi al angajatorilor. Dezvoltarea unor strategii orizontale adresate tinerilor trebuie să reprezinte o prioritate – atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional – acoperind o gamă variată de domenii de acţiune precum: educaţie, ocuparea forţei de muncă, sănătate, întreprinderi, cultură, tineret şi sport.

Comisia solicită, de asemenea, statelor membre să intensifice eforturile depuse prin:

• Reducerea ratei abandonului şcolar şi asigurarea la o scară mai largă a învăţământului de nivel primar – începând cu copiii din zonele defavorizate şi elaborând măsurile necesare pentru prevenirea abandonului şcolar;

• Abordarea problemelor legate de tineret în cadrul strategiei europene pentru creştere şi locuri de muncă prin intermediul strategiilor de „flexicuritate” care vizează tinerii şi care îmbunătăţesc perspectivele celor intraţi recent pe piaţa forţei de muncă;

• Crearea unor legături mai strânse între educaţie şi întreprinderi şi sporirea gradului de mobilitate. În acest sens, lansarea iniţiativei pilot a Comisiei intitulată „Primul tău loc de muncă în străinătate” pentru promovarea mobilităţii lucrătorilor în Uniunea Europeană va face parte integrantă din „Zilele europene ale locurilor de muncă” din anul 2007;

• Implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor şi în evaluarea politicilor care vizează tineretul prin consolidarea parteneriatelor existente între tineri, organizaţiile pentru tineret şi instituţiile Uniunii Europene. Acest obiectiv ar putea fi exprimat şi confirmat sub forma unei declaraţii a Uniunii Europene şi a statelor membre privind dezvoltarea oportunităţilor oferite tinerilor, obţinând din partea acestora o participare a activă.

Comunicarea Comisiei Europene conţine şi alte propuneri concrete:
• Pregătirea unui raport al Uniunii Europene referitor la tineret o dată la trei ani, cu participarea tinerilor. Acesta ar trebui să descrie şi să analizeze situaţia tinerilor în Europa, să favorizeze o mai bună înţelegere a problemelor specifice şi să intensifice cooperarea transversală.

• Iniţiativa privind o Cartă europeană a calităţii pentru stagii în 2008, în vederea promovării stagiilor şi a combaterii abuzurilor.

• nouă strategie în domeniul sănătăţii care să sprijine acţiunile specifice pentru tineret şi care este în prezent în curs de pregătire.

• Consultările şi evaluarea impactului cu privire la activităţile de voluntariat, în vederea pregătirii unei iniţiative viitoare care vizează înlăturarea obstacolelor şi o mai bună recunoaştere a competenţelor dobândite prin voluntariat.

• Analiza practicilor la nivel naţional cu privire la accesul tinerilor la cultură, în vederea facilitării acestuia.

Unul din instrumentele prin care Comisia Europeană va sprijini iniţiativele pentru implicarea tinerilor în societate este programul Tineret în Acţiune, care se adresează tuturor tinerilor europeni şi îşi propune ca prin diferite acţiuni să pună în valoare potenţialul tinerilor şi să le dezvolte implicarea în societate, solidaritatea şi toleranţa. Bugetul total al programului pentru perioada 2007-2013 este de 885 milioane de euro.

Ca un prim exerciţiu de implicare în problemele societăţii europene, Comisia Europeană a lansat de curând proiectul Proiectul In-Transit, care  pune în prim-plan vieţile tinerilor europeni – un film de 15 minute şi un site internet interactiv ( http://www.in-transit.org/site/index.php ).

Comisia Europeană şi UEFA vor să-i convingă pe europeni să renunţe la sedentarism

Un spot TV sub genericul „Hai, renunţă la fotoliu!” („Go on, get out of your armchair!”) va fi difuzat în acest sezon al meciurilor din Liga Campionilor, în cadrul unei campanii prin care Comisia Europeană şi Uniunea Asociaţiilor Europene de Fotbal (UEFA) vor să-i convingă pe europeni să facă mişcare zilnic.

Milioane de europeni vor vedea spotul, având în vedere că el va fi distribuit gratuit televiziunilor din peste 40 de ţări de pe continent pentru a fi difuzat gratuit în pauza meciurilor televizate din Liga Campionilor.

Această iniţiativă a fost lansată având în vedere că, la ora actuală, alimentaţia nesănătoasă şi sedentarismul au transformat obezitatea într-o adevărată problemă pentru sănătatea publică şi se numără la originea a şase din  principalii şapte factori de risc îmbolnăvire în Europa. În majoritatea statelor membre ale UE, mai mult de jumătate din populaţia adultă este supraponderală sau obeză. De asemenea, potrivit statisticilor, aproape 22 milioane de copii din Uniunea Europeană sunt supraponderali, iar numărul lor creşte anual cu circa 400.000.

„Europenii mănâncă în exces şi fac prea puţină mişcare”, a lansat un semnal de alarmă comisarul european pentru sănătate, Markos Kyprianou.

Comisia Europeană consideră că se impun măsuri atât la nivelul UE, cât şi al statelor membre, pentru a combate sedentarismul în rândul europenilor. În 2007, Comisia Europeană a adoptat două documente în care atrage atenţia asupra importanţei mişcării fizice pentru sănătate, şi anume, Cartea Albă pentru o Strategie Europeană privind nutriţia, surplusul de greutate şi obezitatea şi Cartea Albă privind Sportul.

Elaborarea unui document-platformă privind dieta, activitatea fizică şi sănătatea, în martie 2005, a adus din partea Comisiei Europene o nouă abordare în eforturile de combatere a obezităţii. Documentul vizează angajarea tuturor părţilor interesate în acţiunile de promovare a unui mod sănătos de viaţă prin educaţie, nutriţie şi activităţi fizice.

Comisia sprijină, de asemenea, o gamă variată de programe şi iniţiative de promovare a stilului activ de viaţă printre europeni, cum este programul City-VITAlity-Sustainability (CIVITAS), care urmăreşte implementarea unor soluţii de transport urban curate, eficiente şi durabile. Un alt exemplu de program susţinut de Comisie care promovează mişcarea este BYPAD, prin care se urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de trafic pentru biciclişti.

Solutionarea mai rapida a plangerilor venite din partea cetatenilor

În cadrul priorităţii sale privind o mai bună legiferare, Comisia îşi propune să obţină o punere în aplicare mai eficientă a legislaţiei comunitare şi să soluţioneze mai rapid plângerile din partea cetăţenilor şi a întreprinderilor.

Pentru a menţine competitivitatea Europei într-o lume aflată în rapidă schimbare, este important ca elaborarea politicilor să răspundă intereselor cetăţenilor şi întreprinderilor. În calitate de gardian al tratatelor, Comisia a prezentat un program cu îmbunătăţirile ce pot fi aduse în aplicarea legislaţiei comunitare.

Obiectivul programului este identificarea, prin diferite instrumente, a aspectelor legate de aplicare din cadrul pregătirii noii legislaţii sau al modificării acesteia. Comisia doreşte prin aceasta un angajament reînnoit din partea statelor membre pentru a îmbunătăţi transmiterea de informaţii şi soluţionarea problemelor pentru cetăţeni şi întreprinderi.

Programul sugerează o planificare mai strategică a punerii în aplicare, gestionării şi controlului implementării legislaţiei comunitare, precum şi intensificarea revizuirii rezultatelor între Comisie, Parlament şi Consiliu.

“Politica UE este concepută pentru a răspunde necesităţilor şi intereselor cetăţenilor şi întreprinderilor din Uniunea Europeană. Legislaţia comunitară, concepută să pună în aplicare diferite politici, nu îşi atinge scopul în totalitate dacă nu este corect aplicată. În calitate de gardian al tratatelor, Comisia trebuie să fie mai eficientă în a asigura aplicarea legislaţiei de către statele”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, subliniind necesitatea unui parteneriat între instituţiile UE şi statele membre, în vederea asigurării unei mai bune legiferări pe parcursul întregului ciclu de elaborare a politicilor şi pentru gestionarea mai rapidă şi mai eficientă a solicitărilor şi sesizărilor cetăţenilor.

Comisia Europeană propune patru direcţii majore de acţiune, şi anume:

·        măsuri de prevenire mai bine orientate;

·        furnizarea mai eficientă de informaţii şi soluţionarea optimă a problemelor;

·        o gestionare mai eficientă a cazurilor de încălcare a dreptului comunitar prin stabilirea priorităţilor în vederea asigurării unui beneficiu optim pentru un număr cât mai mare de cetăţeni în cadrul gestionării procedurilor juridice cu privire la care persistă unele probleme;

·        o transparenţă sporită.

Parlamentului, Consiliului şi, mai ales, statelor membre li se solicită să acorde o mai mare atenţie acestei părţi din programul pentru o mai bună legiferare. Una dintre sugestiile cele mai importante este ca, împreună cu statele membre, Comisia să testeze posibilităţile de a depune eforturi într-un mod mai proactiv pentru a găsi răspunsuri şi soluţii rapide la solicitările şi plângerile adresate de cetăţeni. Aceasta va duce la o mai bună înţelegere de către cetăţeni a propriilor drepturi şi va facilita exercitarea acestora, reducând, în acelaşi timp, numărul procedurilor privind încălcarea dreptului comunitar.

În linii mari, Comisia propune următoarele îmbunătăţiri:

Măsuri de prevenire mai bine orientate: Acordarea unei atenţii sporite aspectelor legate de punerea în aplicare şi de controlul implementării în toate etapele dezvoltării noii legislaţii (de exemplu, în etapa de evaluare a impactului).Comisia va desemna în mod sistematic puncte de contact pentru fiecare nouă măsură legislativă şi le va solicita statelor membre să facă acelaşi lucru.Comisia va continua să includă în mod sistematic în cadrul propunerilor obligaţia de a prezenta „tabele de corespondenţă” şi încearcă să obţină angajamentul Consiliului şi al statelor membre în favoarea furnizării acestor tabele.Verificarea sprijinului acordat de statele membre formării complementare a judecătorilor şi funcţionarilor.

Furnizarea mai eficientă de informaţii şi soluţionarea optimă a problemelor: Comisia va încerca să obţină angajamentul din partea statelor membre de a depune mai multe eforturi în vederea soluţionării problemelor în mod constructive şi rapid, pentru a reduce numărul încălcărilor dreptului comunitar.Comisia propune introducerea unei noi metode de lucru referitoare la solicitările şi plângerile care îi sunt adresate, pentru a oferi statelor membre posibilitatea de a furniza informaţii şi soluţii în mod direct cetăţenilor în intervale scurte de timp.

Noul angajament al Comisiei privind o gestionare mai eficientă a cazurilor de încălcare a dreptului comunitar: Comisia va acorda prioritate cazurilor care prezintă riscul cel mai ridicat şi care au un impact semnificativ asupra cetăţenilor şi întreprinderilor.Vor fi definite priorităţi generale (cazuri de necomunicare a măsurilor de transpunere şi încălcări ale dreptului comunitar în temeiul articolului 228), precum şi priorităţi stabilite anual în anumite sectoare. Vor fi gestionate toate plângerile şi cazurile de încălcare a dreptului comunitar, însă unele vor fi abordate mai rapid decât altele, în funcţie de importanţa şi de impactul acestora.Comisia va asigura o mai mare continuitate a acţiunilor de luare a deciziilor cu privire la cazurile de încălcare a dreptului comunitar, pentru a evita o acumulare a acestora şi pentru a permite gestionarea lor mai rapidă.

O transparenţă sporită: În ceea ce priveşte consolidarea dialogului interinstituţional, Comisia va pune un accent deosebit, în cadrul viitoarelor sale rapoarte anuale, pe aspectele strategice, evaluarea stadiului actual al legislaţiei din diferite sectoare, priorităţile şi programarea viitoarelor activităţi. Pentru a răspunde intereselor mai bine şi într-un mod mai coerent, vor fi publicate, pe scurt, informaţii referitoare la toate etapele procedurilor privind
încălcarea dreptului comunitar, păstrând în acelaşi timp caracterul confidenţial al conţinutului dialogurilor cu statele membre, precum şi al planificării acestora. Comisia propune publicarea de informaţii suplimentare privind termenele referitoare la punerea în aplicare a legislaţiei comunitare şi la rezultatele obţinute de statele membre în această privinţă. În aşteptarea introducerii accesului la bazele de date naţionale, Comisia va depune eforturi pentru asigurarea accesului liber la baza sa de date electronică care conţine măsuri naţionale de transpunere şi tabele de corespondenţă.

• < Anterior