Produsele romanesti: Opiniile si propunerile factorilor de decizie de la producator pana la consumator

Produsele romanesti - Opiniile si propunerile factorilor   de decizie de la producator pana la consumatorIn perioada 15 – 16 iunie a avut loc la Brasov, expo conferinta “PRODUSUL ROMANESC si valoarea lui pe PIATA”. Timp de doua zile, reprezentanti ai autoritatilor, fermieri, ingineri tehnologi, directori de achizitie, directori de productie, directori de calitate, aproximativ 100 de companii din industria de profil si reprezentantii asociatiilor si organizatiilor din industria alimentara au avut un dialog deschis despre politici alimentare, despre plusurile si minusurile Legii 321, dar si despre eficientizarea si optimizarea lantului scurt producator – procesator – retailer.


Expo conferinta a fost deschisa de dr. Enache Dorin Valter partea Autoritatii Nationale Sanitar-Veterniare si pentru Siguranta Alimentelor care a sustinut o prezentare despre siguranta lantului scurt. “In loc de marginalizarea producatorilor locali de alimente , avem nevoie de produse centrate pe oferta acestor producatori, ce pot hrani comunitatile locale, fara sa existe presiunea lanturilor de aprovizionare industriale. Modul in care localizarea produce, proceseaza, si distribuie alimente, poate ajuta la transformarea economiei noastre, astfel incat acesta sa abordeze problema schimbarilor climatice, a colapsului biodiversitatii, precum si scaderea nivelului de inegalitate sociala si economica”, a spus reprezentantul ANSVSA.

Tot acesta a precizat la expo conferinta de la Poiana Brasov ca pe piata romaneasca, gama produselor ecologice este destul de restransa. “Majoritatea alimentelor este adusa din strainatate - conserve de legume, fructe, unele produse de panificatie etc. Cele mai vandute produse sunt laptele, iaurturile, branzeturile, ouale, fructele, legumele, dar si mezelurile. Vanzarile totale de produse ecologice in Romania ajung la aproximativ 12 milioane de euro, ceea ce reprezinta sub 1% din piata de retail si foarte putin fata de 5-6%, cat este media europeana”.

Dorin Cojocaru, presedintele APRIL, a spus ca produsul romanesc trebuie sa se lupte din ce in ce mai mult cu importurile din ce in ce mai mari ale retelelor de supermarketuri, ce produc sub marca proprie alimente, in alte tari. Acum 3-4 ani marca proprie avea o cota de piata de 3-4%, in industria lactatelor. In prezent cota de piata a ajuns la 24%,” explica presedintele APRIL.

Reprezentantul APRIL a mai adaugat ca o posibila salvare ar putea sa vina din partea produselor cu retete romanesti consacrate, in conditiile in care, clientul roman isi doreste din ce in ce mai mult astfel de produse. “Recent, MADR a emis un ordin care reglementeaza domeniul produselor cu retete romanesti consacrate. Un astfel de produs trebuie sa fie, printre altele fabricat dupa o reteta traditionala - sa aiba o vechime minima de 30 de ani de producere neintrerupta - si sa aiba materie prima doar de la ferme de pe teritoriul Romaniei”, a mai spus Cojocaru.

O alta prezentare care a generat interes a fost cea a autorului cartii “Etichetarea alimentelor prin exemple”, Cristian Popa. “Suprareglementarea, dar si traducerile realizate de neprofesionisti, din legislatia europeana sunt o adevarata piatra de moara pentru producatorul si procesatorul autohton de produse romanesti”, este concluzia autorului cartii.

La ora actuala domeniul etichetarii alimentelor, din Romania, se ghideaza dupa un numar de peste 50 de legi romanesti si europene, incontinuu modificate si amendate, arata Cristian Popa. “Eticheta perfecta este un lucru foarte complicat pe piata produselor alimentare din Romania,” explica acesta. ”Avem legi romanesti ce pun bariere in primul rand produselor romanesti,” concluzioneaza acesta, referindu-se la fenomenul suprareglementarii.

Consider ca piata romaneasca de legume si fructe congelate, fara cartofii pai, este de circa 40.000 tone/an, din care doar 15% este acoperita de produsul romanesc”, arata Constantin Mirea, director comercial. “Daca am livra pe piata la capacitate maxima am putea sa acoperim o cerere de 17.000 tone/an”, explica Mirea.

Alte prezentari au fost sustinute de Alexandra Burcusi, Office Manager Biotrend Plus care a vorbit despre solutii inovatoare pentru igiena si siguranta produselor alimentare sau de Csaba Demeter, Marketing Manager Frisomat Romania care ne-a povestit destinatia unei hale Frisomat potrivita atat pentru productie industriala sau alimentara, servicii, show-room, agricultura, zootehnie, agrement cat si pentru logistica (depozite).

George Scarlat, deputat in Comisia de Agricultura a precizat ca Legea 321 a fost una dorita si chiar daca nu este o lege perfecta are optimismul ca lucrurile se vor indrepta in Romania, chiar daca au fost si sunt voci care au spus ca trebuia data acum 10 ani si nu trebuiau lasate supermarket-urile sa intre in localitatile mici. “Surpriza este ca legea este contestata din randul producatorilor, chiar daca cele mai multe amendamente au fost facute de catre fermieri si producatori. Sa nu uitam ca toata lumea lumea s-a bucurat de intrarea marilor lanturi comerciale pentru ca putea sa isi faca in mod civilizat cumparaturile. La ora actuala acestea ocupa un procent de 60% din piata de desfacere a produselor agroalimentare. Trebuie sa recunoastem ca avem nevoie de aceste metode de desfacere a produselor chiar daca conditiile comerciale sunt foarte dure. Am inceput in Comisia de Agricultura discutiile pe modificarea legii 566 privind cooperativele agricole de productie a produselor agricole si pana la sfasitul acestei sesiuni vrem sa dam votul sa mearga in plenul Camerei. Scarlat a mai spus la exo conferinta RO.aliment ca daca este sa o luam pe fiecare ramura in parte, nu producem cat e necesar consumului national. “Azi cu ce se produce in Romania asiguram un procent de 50-51% la raft. Cred ca nicio forma asociativa nu stie cat se consuma in Romania. Beneficiarul direct al legii 321 este consumatorul si beneficiar indirect este producatorul. Aceasta lege va clarifica anumite aspecte despre practicile comerciale neloaiale. Aplicand aceasta lege consumatorul roman va vedea mai transparent ceea ce cumpara, a mai subliniat George Scarlat.

La randul lui, Claudiu Franc, presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine din Romania a spus ca in in 2014 pretul mediu de achizitie a laptelui era de 1,30 lei/litru si TVA-ul era 24%. “Astazi suntem cu 70 – 80 de bani la poarta fermei, iar TVA-ul este 9%, dar la raft tot 4,5 lei. Cine castiga atat de mult din acest lant? Nu este numai problema Romaniei este o problema la nivel european. Am reusit sa discutam aspecte ale legii pe care suntem, noi, vacarii, suparati faptul ca toate produsele alternative care fac o mare presiune pe piata, sa le scoatem in afara raftului de lactate. Nu avem inca definitia etichetei, nu putem sa spunem branza din soia pentru ca folosim niste cuvinte cu scopul de a deturna clar consmatorul de la realitatea produsului.

Intrebat daca va scadea pretul la raft o data cu intrarea in vigoare a acestei legi si cine va suferi mai mult producatorul, procesatorul, consumatorul sau comericiantul, Dorin Cojocaru, presedinte APRIL a declarat ca “despre preturi, nu vreau sa comentez. Legat de promovarea produsului romanesc, am fost de acord sa gasim forme pentru a putea stimula producatorul roman respectand legile comunitare. Pretul la raft este dictat de cerere si oferta, de strategia comerciantului. Eu nu pot sa spun cum va fi pretul la raft in Romania. Marca proprie reprezinta 24% din produsele de la raft, era 3% acum 4-5 ani. Sunt comercianti care au peste 80% din produse de provenienta UE. Solutia este: consumatorul sa ceara comerciantului produse romanesti... el este seful! Sustin promovarea produsului romanesc in conditii etice si de piata corecte”.

Doctorul Robert Chioveanu a sustinut la expo conferinta “Produsul romanesc si valoarea lui pe piata” o prezentare despre principiile trasabilitatii lantului alimentar. Sub legislatia Uniunii Europene, trasabilitatea reprezinta abilitatea de a identifica fiecare aliment, furaj, animal sau substanta folosite pentru consum, pe toate etapele de productie, procesare si distributie. “Avem nevoie de trasabilitate deorece aceasta reprezinta un mecanism de raspuns la potentialele riscuri care se pot ivi in alimente si nutreturi, pentru a asigura ca toate produsele alimentare din Uniune sunt adecvate consumului uman. Este vital ca atunci cand autoritatile nationale sau operatorii din domeniul alimentar identifica un risc, acestia sa fie in masura sa o urmareasca inapoi la sursa, pentru a putea izola problema intr-un timp cat mai scurt si a preveni afectarea consumatorilor prin aceste produse contaminate. Mai mult, trasabilitatea permite retrageri tintite si oferirea de informatii precise consumatorilor, minimalizand efectele nedorite asupra comertului”, a precizat Chioveanu.

Prezenta la expo conferinta ro.Aliment, Elena Tatomir, director general la Directia Generala de Politici Agricole si Strategii din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a precizat ca ministerul a sustinut adoptarea acestui act normativ 321 pentru a da posibilitatea producatorilor de pe lantul scurt de valorificare si sa intre cat mai intens pe piata supermarket-urilor. “A fost o disputa intre producatori si retaileri in ceea ce priveste comercializarea produselor. Credem ca este benefic, atat pentru producatorii agricoli care isi doresc sa isi vanda produsele, cat si pentru piata produselor autohtone in general de a avea o relatie mai prietenoasa cu retailerii si cu niste prevederi contractuale mult mai benefice pentru producatori, sa aduca produsul romanesc la raft. Interesul este al tuturor sa patrunda pe piata, sa isi valorifice produsele. Si consumatorii au de castigat pentru ca avand o etichetare si o prezentare care sa valorifice locul de provenienta a acestor produse pot avea convingerea ca au produse direct de la producatori.

Ionut Nica, sef serviciu Politici de Caliate MARD a vorbit la expo conferinta despre politica de calitate a UE pe care minsterul doreste sa o implementeze. “In 2013 am revigorat legislatia pe produsul autentic romanesc care si-a castigat locul lui in piata din Romania impreuna cu reprezentantii producatorilor de produse romanesti, industriei alimentare si alte intitutii precum Ministerul Sanatatii si ANSVSA. Una din conditiile principale ale acestui act normativ se refera la proveninta materiei prime si am decis in acel moment ca cele care stau la baza obtinerii unui produs traditional sa fie materii prime nationale. In urma discutiilor si a negocierilor respective am ajuns la conculuzia ca nu poti face un produs romanesc cu materii prime aduse din piata comunitara sau din import. Asa ca am statuat acest lucru in Ordinul de Ministru 724 pe care il implemtam succes din 2013. Se ajunsese la un numar destul de mare produse traditionale inregistrate la Ministerul Agriculturii. Acum avem 500 de produse traditionale inregistrate in Registrul National de Produse Traditionale. Trebuie sa facem o diferenta clara intre produsele traditionale certificate de minister si asa zise produse traditionale care sunt etichetate la comercializare cu aceasta denumire de produs traditional. Nu avem un cadru legisativ care sa oblige toti producatorii care isi doresc sa puna pe eticheta aceasta denumire de traditional sa faca acest lucru intr-un anume mod. Se fac multe confuzii, iar ministerul este acuzat ca permite sa se puna pe piata produse traditionale care nu sunt inregistrate. Dar este o schema voluntara, nu obligatorie, a spus Nica.

Sesiunea Business Academy a adus in prim plan prezentari despre ultimele cercetari si inovatii din domeniu, detalii despre secretele construirii unei echipe solide, modele de management, marketing, gandire creativa, leadership, studii de piata, etica alimentara, cercetare si multe altele.

Un moment special al Expo Conferitei RO.aliment a fost “Ora de bun gust” in care cei prezenti au putut degusta cele mai interesante, inovatoare si gustoase produse romanesti. Astfel, produsele din concurs au fost jurizate de un juriu de specialitate format din Dorin Cojocaru - Presedinte APRIL, Gabriela Garban - Manager Calitate Selgros, Maria Turtoi - prof. Dr. Universitatea UGAL, Daniela Paraschiv - Director General Chr Hansen Romania, Dana Pop- Dr. Ing. Industria alimentara. Juratii au luat in calcul trei categorii de criterii: gust si miros, caracteristici specifice fiecarei grupe (textura, limpiditate, palatabilitate, etc), aspect si raport calitate/pret. Castigatorii trofeului Gustul Ales” au fost urmatorii pe categorii:

    • Produse lactate – cascaval
    • Trofeul Gustul Ales – Fermele Ado
    • Premiul special – Lactate Bradet
    • Prouduse lactate acidofile
    • Trofeul Gust Ales – Fermele Ado
    • Produse din carne – fiert afumate
    • Trofeul Gustul Ales – Cris-Tim
    • Legume fructe procesate – dulceata
    • Trofeul Gustul Ales – Piccolo Angelo
    • Legume fructe procesate – zacusca
    • Trofeul Gustul Ales – Dulceata lu’ Razvan
    • Produse din peste – salata de icre
    • Trofeul Gustul Ales – Doripesco

Premii de excelenta au fost acordate pentru Luna Solai (recent premiat si la Bruselles) si Simonzid – Lapte de magarita. Juriul a hotarat si doua premii speciale pentru sucul de mere produs de cei de la Sucuri Profrutta si pentru Cidru Alan Clarks.

 

  • Parteneri oficiali: Ministerul Agriculturii, Romalimenta, Federatia Nationala PRO AGRO, Centrul de Formare Profesionala a Asociatiei Nationale a Industriilor din Morarit si Panificatie din Romania, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania, Organizatia Nationala Interprofesionala PRODCOM LEGUME FRUCTE, Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui (APRIL), Patronatul Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase (ROMPAN), Confederatia Asociatiilor Taranesti din Romania, ASIAR, ARC, RO-FISH.
  • Partener PREMIUM: Cris-Tim
  • Parteneri GOLD: Kuk Romania, Zimbria, Biotrend Plus
  • Parteneri: Doripesco, Apa Armonia, Arovit, Metro, Carrefour, Selgros, AHK, Econet Romania, Dulceata lui Razvan, Sergiana Poiana Marului, H&E Reinert, Camera de Comert Romano-Italiana, Ferma Cernat, Apidava, Sudpack Romania, Legofruct, Fermele Ado, Simon ZID, Five Continents, Lactate Bradet, Frisomat, Cooperativa Somes Aries, Systec Agripack, Sealed Air, Diversey Food Care Hygene Solutions, Cryovac Food Care Packaging, Grup Serban, Unicredit Tiriac Bank, Negro 2000, SIAD Romania, Pati Pan Delicia, Unicarm, HBP Eko, Euroconsultants, CERT IND

Noutati

Formularul 300 este noul model de decont de TVA pentru agricultori

20-01-2017 Legislatie agricola

Formularul 300 este noul model de decont de TVA pentru agricultori

Din 1 ianuarie 2017 a fost introdus regimul special pentru agricultori care le permite acestora sa beneficieze de o cota standard de TVA de 19%. Aceste schimbari legislative necesita aprobarea unui nou model de decont de TVA. Totodata persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care efectueaza achizitii de la agricultori pot deduce aceasta compensatie. Mai multe>>

Produsele romanesti, degustate la “Saptamana verde 2017”

20-01-2017 Targuri si expozitii

Produsele romanesti, degustate la “Saptamana verde 2017”

In perioada 20-29 ianuarie 2017 va avea loc, la Berlin, R.F. Germania, cea de a 91-a editie a expozitiei internationale „Saptamana Verde”. La aceasta editie, MADR a inchiriat un stand, in cadrul caruia vizitatorii vor putea degusta produse precum: Magiun de prune Topoloveni (IGP), Salam de Sibiu (IGP), Telemea de Ibanesti (DOP). De asemenea, printre produsele romanesti expuse se vor regasi Cascavalul de Saveni, branza de burduf in coaja de brad, pastravul afumat in cobza de brad, Tuica de Arges,... Mai multe>>

Intalniri de lucru ale ministrului Agriculturii cu conducerile Agentiilor de Plati

19-01-2017 Ministerul Agriculturii

Intalniri de lucru ale ministrului Agriculturii cu conducerile Agentiilor de Plati

Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, domnul Petre Daea, a avut in data de 18 ianuarie 2017 intalniri cu conducerile celor doua agentii de plati din subordinea MADR, respectiv Agentia de Plati pentru Interventie in Agricultura (APIA) si Agentia de Plati pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR). Mai multe>>

Se emit ordinele de plata catre cei 11.693 de beneficiari ai motorinei subventionate pe trim. III 2016

19-01-2017 Plati APIA

Se emit ordinele de plata catre cei 11.693 de beneficiari ai motorinei subventionate pe trim. III 2016

In baza ordinului ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 3 din data de 11 ianuarie 2017, de astazi, 19 ianuarie 2017, au fost alimentate conturile Centrelor Judetene APIA cu suma de 119, 1 milioane lei aferenta cantitatilor de motorina utilizate in trimestrul III al anului 2016, urmand ca acestea sa emita in zilele urmatoare ordinele de plata catre cei 11.693 beneficiari. Mai multe>>

ARpicultura | 25-26 Februarie 2017, Arad

19-01-2017 Targuri si expozitii

ARpicultura | 25-26 Februarie 2017, Arad

Camera de Comerti, Industrie si Agricultura Arad organizeaza in acest an a treia editie a evenimentului ARpicultura, care va avea loc in perioada 25-26 februarie 2017, la complexul Expo Arad - complex euroregional de evenimente. Evenimentul este dedicat producatorilor si comerciantilor produselor destinate apiculturii: utilaje apicole, faguri artificiali, unelte, echipamente, stupi si accesorii, hrana si biostimulatori pentru albine si medicamente. Mai multe>>

Schemele si masurile de plata pe care le pot solicita fermierii in campania 2017

18-01-2017 Plati APIA

Schemele si masurile de plata pe care le pot solicita fermierii in campania 2017

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura - A.P.I.A. prezinta schemele si masurile de plata pentru care se poate solicita sprijin prin cererea unica de plata in campania 2017. Astfel, In anul 2017 poti beneficia de sprijin financiar din fonduri europene si de la bugetul national in cadrul urmatoarelor scheme de plata/masuri de sprijin/ajutor: Mai multe>>

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a intalnit cu reprezentantii fermierilor

18-01-2017 Ministerul Agriculturii

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a intalnit cu reprezentantii fermierilor

Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Petre Daea, a condus in 17 ianuarie 2017 mai multe intalniri de lucru cu organizatiile profesionale din agricultura si industrie alimentara, fiind prezenti reprezentantii sectorului vegetal si ai sectorului zootehnic (ovine, caprine, bovine). Alaturi de ministrul Agriculturii s-au aflat secretarii de stat, Daniel Botanoiu si Alexandru Potor. Mai multe>>

Desfasurarea luarii in evidenta de catre O.N.V.P.V. a vinurilor apte pentru evolutie DOC/IG/varietal

18-01-2017 Vinuri

Desfasurarea luarii in evidenta de catre O.N.V.P.V. a vinurilor apte pentru evolutie DOC/IG/varietal

In vederea producerii vinurilor DOC/IG/varietale care se obtin din strugurii proveniti din recolta anului 2016, recoltati din plantatiile de vita-de-vie care sunt inregistrate in Registrul Plantatiilor Viticole (R.P.V.) gestionat la nivel national de catre O.N.V.P.V., se deruleaza la nivelul autoritatii, actiunea de luare in evidenta in scopul certificarii, a loturilor de vin potential apte de a evolua pe directia de calitate DOC/IG/varietal si de a fi comercializate ca vinuri DOC/IG/varietal. Mai multe>>

Hibridul de dovlecel timpuriu Cavili F1

18-01-2017 Dovleac

Hibridul de dovlecel timpuriu Cavili F1

Sub brandul Nunhems, Compania Bayer produce seminte profesionale de dovlecel pentru spatii protejate din hibridul Cavili F1. Mai multe>>

Fertilizarea la iesirea din iarna a culturilor de grau si rapita

18-01-2017 Ingrasaminte / fertilizanti

Fertilizarea la iesirea din iarna a culturilor de grau si rapita

In perioada de sfarsit a lunii februarie si inceputul lunii martie sunt necesare, anterior aplicarii ingrasamintelor, analizele de laborator si starea de vegetatie. Fertilizarea culturilor de grau si rapita, la iesirea din iarna se realizeaza astfel: Mai multe>>

Clarificarea prevederilor, conditiilor si documentelor care insotesc cererea unica de plata

17-01-2017 Legislatie agricola

Clarificarea prevederilor, conditiilor si documentelor care insotesc cererea unica de plata

Guvernul a propus o ordonanta de urgenta pentru clarificarea anumitor prevederi, a conditiilor si tipurilor de documente care insotesc cererea unica de plata. Romania, ca si alte state membre, a intampinat dificultati in implementarea noilor scheme de plati, datorita complexitatii acestora, iar situatia creata afecteaza posibilitatea fermierilor de a beneficia de aceste plati. Mai multe>>