Investitiile in agricultura, fondurile europene si o abordare… bancara

Detalii

Categorie: Afaceri agricole

12 Mai 2015

Ritmul si consistenta abordarii problemei finantarii proiectelor de investitii in agricultura au crescut in ultima perioada, toti actorii implicati in sectorul agricol, industria alimentara, autoritati, fonduri de garantare, asiguratori sau banci comerciale acordand importanta cuvenita unui sector in rapida si substantiala schimbare. Ca in orice dezbatere publica de interes national, plecam de la premisa ca cei implicati dispun de argumentatia necesara sustinerii punctelor lor de vedere, astfel ca, in cele ce urmeaza putem expune, foarte punctual si fara pretentia de a atinge toate fatetele problemei, cateva consideratii asupra abordarii unei banci cu privire la finantarea agriculturii.

Doua mentiuni merita a fi facute chiar de la inceput. Prima este ca cele de mai jos se refera strict la proiecte de investitii, cu precadere la cele finantate prin fonduri europene (FEADR gestionat in Romania de AFIR), PNDR dovedindu-se a fi cel mai performant program operational al perioadei 2007–2013 implementat in Romania, sprijinind cu success dezvoltarea sectorului in ceea ce priveste investitiile (beneficiind aici si de contributia subventiilor, fie ele in sectorul vegetal sau zootehnic, gestionate de APIA din fonduri europene sau nationale). A doua este o recunoastere a subiectivitatii celor expuse, generata de experienta UniCredit Tiriac Bank de peste 5 ani in finantarea proiectelor PNDR, timp in care, din aplicatiile de credit aprobate pentru sustinerea proiectelor cu finantare europeana in valoare de peste 850 de milioane de euro, circa o treime au fost destinate beneficiarilor din cadrul PNDR.

De la inceputul vietii unui proiect de investitii, atat fermierul, cat si banca, inca de la faza de elaborare a planului de afaceri, trebuie sa urmareasca un scop comun: implementarea cu succes (in ceea ce priveste resursele administrative, de timp si financiare implicate) a unui proiect care sa genereze valoare adaugata, adica profit, pentru primul si, pe cale de consecinta, sursa de rambursare a creditului, pentru banca. Aceasta din urma va incerca sa se asigure, in procesul de analiza, ca proiectiile financiare ale produsului investitiei sunt convingatoare folosind scenarii de risc, nefacand practic nimic mai mult decat face si fermierul care isi asuma, alaturi de banca, riscurile generate de angrenarea efortului investitional.

Punctele de verificare obligatorii in analiza de credit constituie setul de valori calitative si cantitative pe care fermierul le are in vedere in calibrarea investitiei (concretizata prin bugetul proiectului) si a rezultatelor obtinute. Astfel ca, pentru a fi finantat prin credit bancar, beneficiarul trebuie sa dovedeasca experienta si capacitate de implementare, rezultate anterioare in activitatea investitionala si operationala, viziune si obiectivitate in determinarea factorilor de risc si gestionarea acestora. Pe de alta parte, proiectul trebuie sa indeplineasca si el o serie de criterii, in pimul rand valoarea acestuia in raport cu cifra de afaceri existenta, capacitatea de rambursare a finantarii, sustenabilitatea rezultatelor in raport cu scenarii de risc adverse, integrarea eficienta a acestuia in lantul valorii activitatii economice a fermierului, atat in amonte cat si in aval (de la furnizori spre clienti).

Un capitol aparte il constuie capacitatea financiara a beneficiarului de a-si sustine propriul efort de finantare a proiectului, valoarea acestuia, impreuna cu facilitatile de credit puse la dispozitie de banca, trebuind sa acopere in intregime valoarea totala a proiectului.
Nu trebuie uitat ca, in afara acestor criterii obiective si transparente de analiza a unei investitii, banca se supune si unor restrictii ce tin de calitatea portofoliului sau. Asa cum un fermier nu va cultiva niciodata numai grau sau nu va gestiona doar terenuri aflate, sa spunem, in zone inundabile, banca nu va putea sustine expuneri excesive pe un anume sector al agriculturii, respectand cerintele unei alocari eficiente a fondurilor in conditii de gestionare eficienta a riscurilor.

Odata plecati la drum in implementarea investitiei, dincolo de euforia generata de acceptarea la finantare publica de catre AFIR si de aprobarea creditului bancar, fermierul si banca vor avea in vedere un singur rezultat: implementarea acesteia. Pentru aceasta este primordial ca beneficiarul sa constientizeze ca gestioneaza atat fonduri publice cat si surse atrase de pe o piata bancara strict reglementata, ca fondurile europene impun o rigoare consumatoare de resurse in ceea ce priveste aplicarea procedurilor de achizitie, respectarea termenelor de implementare si gestionarea separata, de exemplu contabila, a activitatilor legate de investitie.

Structura de finantare a unor astfel de proiecte este complexa si, avand in vedere ca sursa de rambursare a creditului punte este constituita de incasarea intocmai si la timp a sumelor nerambursabile, erorile de implementare trebuie eliminate, UniCredit Tiriac Bank oferind beneficiarului toate instrumentele necesare (incepand cu conturile special dedicate proiectului, intreaga gama de produse specifice beneficiarilor de fonduri europene – creditul punte, creditul de investitii, scrisoarea de confort, scrisoarea de garantie bancara pentru incasarea avansului, facilitati pentru cheltuielile neeligibile, inclusiv pentru TVA – monitorizarea utilizarilor din credite sau avansuri in conformitate cu bugetul proiectului, analiza de eligibilitate si suport in relatia cu autoritatea de management.

Depunerea si incasarea ultimei cereri de plata la AFIR consfiinteste efortul, fiind punctul de pornire in validarea celeilalte premise critice a investitiei: profitabilitatea acesteia. Expunerea bancii continua dupa implementare cu valoarea creditului de investitii acordat care are ca sursa de rambursare veniturile generate de investitie.

In concluzie, suntem parte activa a dialogului cu mediul de afaceri si cu autoritatile sustinand constant si consistent eforturile pentru imbunatatirea performantei economice si pentru restructurarea si modernizarea agriculturii, in special in vederea cresterii participarii si orientarii catre piete, precum si proiecte care asigura o mai buna integrare a acestora in lantul alimentar prin programe de calitate, avand ca obictiv primordial prevenirea si gestionarea riscurilor agricole. Sustinem finantarea investitiilor in agricultura, sustinem masurile care ar facilita accesul fermierilor la finantare bancara, cum ar fi crearea unor instrumente financiare, recomandam obligativitatea prezentarii contactelor de credit la semnarea contractului de finantare nerambursabila, diminuarea semnificativa a perioadei de evaluare a proiectelor sau aplicabilitatea penalitatilor pentru nerespectarea termenilor contractuali la nivelul tuturor partilor semnatare ale unui contract de finantare publica.

Valentin Boldeiu
EU Funds Financing Team Leader
UniCredit Tiriac Bank 

P.S. Imediat dupa finalizarea textului de mai sus, gasesc o stire care citeaza un raport al Curtii Europene de Conturi conform caruia Romania a pierdut 700 de milioane de euro din cauza ca fermierii nu au reusit sa obtina imprumuturi de la banca si nici sistemul de garantii de stat nu i-a ajutat indeajuns. Este inca o confirmare a faptului ca aprobarea unei finantari nerambursabile de catre autoritati nu duce automat la obtinerea de finantare bancara. Gasirea, insa, a bancii ca singur vinovat pentru neimplementarea unor proiecte este gresita, aceasta neputand renunta la exigentele propriilor politici de creditare si de gestionare a riscului. Ideile care sugereaza o implicare mai accentuata a statului, inclusiv presiuni asupra sistemului bancar, pentru “dinamizarea” creditarii in agricultura uita doua aspecte majore: bancile sunt organizatii private si actioneaza pe piata atata timp cat actionarii acestora decid sa investeasca in astfel de afaceri si, dacat tot oferim solutii partiale, macar sa ducem rationamentul pana la capat: asa cum statul ar putea “invata” bancile sa acorde credite (dobanzile si comisioanele creditelor bancare pentru beneficiarii de fonduri PNDR sunt deja limitate prin Ordin al Ministrului), am putea gasi maine, poate, implicarea statului in a indica fermierilor cui, cum si la ce pret sa-si vanda productia (cei care aveau mai mult de 18 ani in 1989 stiu la ce ma refer).


UniCredit Tiriac Bank vine in sprijinul beneficiarilor de subventii APIA cu o oferta diversificata de facilitati dedicate asigurarii capitalului de lucru care se vor rambursa in baza subventiilor incasate de la APIA. UniCredit Tiriac Bank este parte a Conventiei Generala cu APIA si a semnat toate Conventiile tripartite cu APIA, FNGCIMM si FGCR privind finantarea activitatilor curente de catre beneficiarii platilor in sectorul zootehnic la speciile bovine, ovine si caprine, pentru beneficiarii angajamentelor asumate voluntar in favoarea bunastarii pasarilor, respectiv a bunastarii si protectiei porcinelor, precum si pentru finantarea platilor pe suprafata (SAPS / fonduri nationale). Mai multe detalii despre produsele de creditare oferite de UniCredit catre sectorul agricol sunt disponibile aici.

• < Anterior
• Următor >