Reproductia nutriilor
- Detalii
- Categorie: Animale de blana
- 10 Septembrie 2015
In timpul unui an calendaristic, perioadele geroase sau cele cu calduri excesive pot influenta negativ ambele sexe la nutrii, astfel incat in aceste etape animalele nu se vor imperechea. Aparita caldurilor este frecventa in zilele calde de primavara, dar imperecherile facute in aceasta perioada raman in majoritatea cazurilor infecunde.
La nutrie, intervalul de aparitie a caldurilor (ciclul sexual) este de 27-28 zile. Cercetari mai frecvente au aratat ca perioada de aparitie a caldurilor este mai scurta decat s-a crezut pana acum. Putem spune ca in medie, durata unui ciclu este de 4-6 zile, cu o variatie de 3-12 zile. Animalele de peste 4 ani prezinta intervale mai lungi intre ciclurile de calduri. Intervale neuniforme ale aparitiei caldurilor se pot evidentia si cand nutriile sunt tinute in conditii necorespunzatoare sau cand femelele se ingrasa excesiv sau au afectiuni cronice. Aparitia caldurilor este foarte greu de deosebit de un crescator neexperimentat: din aceasta cauza, orice femela, inainte de a fi imperecheata trebuie observata din punct de vedere comportamental.
La mascul, spermatogeneza are loc in tot timpul anului, deci imperecherea ar fi posibila in orice moment. Comportamentul poate fi diferit, de la curtarea cu rabdare a femelei pana la violenta si chiar muscaturi daca aceasa nu este dornica de imperechere. Glandele sexuale anexe ale masculului secreta un lichid, care este eliminat in ultima parte a ejacularii si care se coaguleaza in vagin formand un dop vaginal. De foarte multe ori, el este eliminat de femele pe pardoseala custii sau cuibului. La sfarsitul imperecherii masculul scoate in majoritatea cazurilor un tipat caracteristic care seamana cu un bazait (zumzet). Crescatorul poate aplica diferite metode, in functie de sitemul de crestere si directia de utilizare a femelei.
In ce priveste fecunditatea, putem spune ca este aptitudinea fiziologica a femelelor de a produce ovule in cursul fiecarui ciclu sexual. De numarul ovulelor si de valabilitatea celor fecundate depinde fecunditatea si profilicitatea. O influenta foarte mare asupra fecunditatii la nutrii o au factori de mediu (temperatura, precipitatiile, luminozitatea) si mai ales factorii artificiali (conditii de crestere, hrana, intretinere). Imprecherea la o varsta timpurie determina scaderea considerabila a fecunditatii, urmata apoi de scaderea valorii economice a animalului. Majoritatea autorilor considera ca nu este rationala imperecherea femelelor la o varsta mai mica de 7-8 luni si la o greutate de sub 3,8-4,5 Kg.
Alimentatia si starea de intretinere a nutriilor de reproductie au un rol preponderent in actul imperecherii, ca atare si asupra fecunditatii. Cu cat starea de intretinere este mai buna, cu atat gradul de fecunditate este mai mare. Totodata starea de intretinere exgerata (obezitatea) duce la ridicarea procentului de sterilitate. S-a constatat ca in anii secetosi cand lipsesc nutreturile, in special cele suculente (sfecla, morcov), numarul femelelor de nutrii fecundate scade considerabil. Apoi prelungirea duratei de lactatie scade capacitatea de fecundare a femelelor, iar reducerea acestei perioade, de la 60 la 45 de zile, este nevatamatoare pentru tineret si mareste considerabil fecunditatea.
Gradul de fecundatie a nutriilor depinde si de durata zilei lumina, asfel ca femelele montate in lunile mai si iunie inregistreaza cel mai mare procent. Fecunditatea unei nutrii de reproductie este reflectata in numarul de fatari din intreaga ei viata productiva (4-5 ani). Fecunditatea globala a unei crescatorii (ferme) este determinata de numarul de nutrii gestante si care au fatat intr-un an. Recomandat este ca la fiecare femela-matca, in fiecare an, sa se obtina cate doua fatari.
Medic veterinar,
Dr. Galatanu Diana Monica
Articole similare
Noutati
Cresterea nutriilor: tipuri si linii pure
20-01-2021 Animale de blana
Succesul cresterii nutriilor depinde in primul rand de aptitudinile, cunostintele si capacitatea crescatorului, care trebuie sa aplice in practica anumite principii si metode pentru atingerea acestui scop precis. Dintre metodele de crestere, cea mai obisnuita este cresterea in linie pura, care consta in imperecherea unor animale de acelasi tip. In cadrul fiecarei linii pure (tip de culoare), in orice crescatorie indivizii au calitati diferite sau mai exact specifice in ceea ce priveste dezvoltar... Mai multe>>
Boli specifice virale la iepuri
12-12-2019 Iepuri
In continuare va prezentam cele mai importante boli virale specifice iepurilor, respectiv Mixomatoza respiratorie cronica si Boala hemoragica a iepurilor (epizotia cu picorna-virus). Mai multe>>
Consumul de furaje la iepuri
19-06-2019 Iepuri
In 24 de ore, un iepure adult cu acces liber la furaje mananca de aproximativ 90 de ori, consumand 4-5 g de fiecare data cand este hranit cu furaj combinat si de pana la 80 de ori cand este hranit traditional. Timpul consumat in total este de 1h 30´ pana la doua ore maxim. Consumul este mai frecvent noaptea decat ziua. Mai multe>>
Boli ale pielii la iepuri
20-03-2019 Iepuri
In continuare, va prezentam cele mai des intalnite boli ale pielii la iepuri, respectiv: raia si micozele. Mai multe>>
Alimentatia iepurilor de casa
05-02-2019 Iepuri
Furajarea rationala a iepurilor de casa constituie una din principalele chei ale succesului in cunicultura. Furajele folosite, modul de prezentare, pastrarea si administrarea lor sunt probleme esentiale in cresterea acestei specii. Mai multe>>
Factori ce pot interveni in fiziologia reproductiei la iepuri
13-08-2018 Iepuri
Datorita corelatiei dintre lobul anterior al hipofizei (LAH) si sistemul nervos, functiile sexuale pot fi influentate, in sensul stimularii sau inhibitiei, prin organele de simt si creier. Din acest motiv, functia centrului sexual din hipotalamus si lobul anterior al hipofizei depinde de integritatea sistemului nervos si de echilibrul metabolic, orice decalaj putand duce la scaderea activitatii sexuale sau la oprirea functiei gonadelor si in final, la disparitia instinctului sexual. Mai multe>>
Tranzitul digestiv si particularitatile digestiei la iepuri
03-06-2018 Iepuri
Nutretul ingerat sufera in gura modificari fizice (maruntirea, umectarea si amestecarea cu saliva, dar si modificari chimice (descompunerea amidonului in maltoza, sub actiunea amilazei si a maltozei in glucoza, sub actiunea maltazei salivare). Apoi bolul alimentar trece in stomac, cecotrofele sosesc in stomac fara a fi mestecate, regasindu-le intacte in partea fundica a acestuia. Mai multe>>
Ameliorarea Iepurilor: Selectia si Reproductia la Iepuri
19-04-2018 Iepuri
Desi aparent distincte, aceste probleme se rezolva practic impreuna. De la inceput trebuie aratat ca la reproducerea populatiilor se va avea in vedere catre ce se doreste a se ajunge; rasele au fost inlocuite cu linii ale lor, deoarece pe de o parte rasele de iepuri, in general, mai au inca standarde de expozitie care poate nu corespund cu importanta economica a caracterelor catre care se tinde, iar pe de alta parte se supravegheaza mai usor populatia ca un intreg. Mai multe>>
Rasele grele de iepuri
02-02-2018 Iepuri
Unii iepurii sunt crescuti pentru a fi mici si draguti, iar altii sunt crescuti pentru a fi gigant. Daca sunteti de parere ca mai mare este mai bine, atunci ar trebui sa verificati rase grele de iepuri prezentate in acest articol. Unii iepuri uriasi sunt animale de companie excelente din cauza naturii lor docile, in timp ce altele necesita o manipulare mai atenta. Iata cateva informatii despre patru dintre cele mai populare rase grele de iepuri. Mai multe>>
Ameliorarea la iepurii de casa
12-11-2017 Iepuri
Ameliorarea are in atentie populatia, nu individul. In principal, selectia, incrucisarea si consagvinizarea sunt influentate sau nu in actiunea lor de structura populatiei, adica de ponderea detinuta de diferite categorii de indivizi din totalul populatiei. Pentru ameliorare, un interes deosebit prezinta structura de reproductie si caracterele demografice ale iepurilor de casa. Mai multe>>
Hranirea iepurilor: Cerintele nutritionale ale iepurelui
12-07-2017 Iepuri
O productie buna in cresterea iepurilor este conditionata de o alimentatie echilibrata, susceptibila pe de o parte sa aduca iepurelui toate elementele nutritive necesare, iar pe de alta parte sa evite efectele negative datorita excesului unuia dintre elementele nutritive sau dezechilibrului proportional dintre ele. Mai multe>>
