Consumul global de peste pe cap de locuitor a depasit 20 de kilograme, pentru prima data in istorie

Detalii

Categorie: Pesti

09 Iulie 2016

Consumul global de peste pe cap de locuitor, pentru prima data in istorie, a depasit 20 de kilograme pe an, datorita cresterii semnificative a ofertei de produse de acvacultura si a cererii consistente, a capturilor record pentru anumite specii, si a pierderilor reduse, se arata in raportul FAO publicat la 7 iulie a.c.

Cu toate acestea, in ciuda progreselor notabile in unele zone, starea generala a resurselor marine din lume nu s-a imbunatatit, iar in ultima editie a raportului FAO "Situatia Mondiala a zonelor de Pescuit si Acvacultura", se mentioneaza ca aproape o treime din stocurile comerciale de peste sunt pescuite la niveluri biologic nesustenabile, ceea ce constituie un procent triplu fata de nivelul anului 1974.

Productia globala totala de peste capturat, in 2014, a fost de 93,4 milioane de tone, inclusiv productia din apele interne, putin mai ridicata decat in ultimii doi ani. Codul negru de Alaska a fost specia de top, inlocuind hamsiile pentru prima data din 1998 si oferind dovezi ca practicile eficiente de gestionare a resurselor au dat rezultate. In 2014 au fost raportate capturi record pentru patru grupuri extrem de valoroase - ton, homari, creveti si cefalopode.

Au existat in jur de 4,6 milioane de nave de pescuit pe glob in 2014, dintre care 90 la suta sunt in Asia si Africa, si numai 64.000 dintre ele au o lungime de 24 de metri sau mai mult, se arata in raportul SOFIA. La nivel global, pestele a furnizat 6,7 la suta din toate proteinele consumate de catre oameni, oferind si o sursa bogata de acizi grasi omega-3, vitamine, calciu, zinc si fier. Circa 57 de milioane de persoane au fost angajate in sectoarele de productie primara de peste, o treime dintre ei in acvacultura.

Produsele pescaresti au reprezentat un procent din valoarea totala a schimburilor de marfuri la nivel mondial, ceea ce reprezinta mai mult de noua la suta din totalul exporturilor agricole. Exporturile la nivel mondial s-au ridicat la 148 miliarde $ in 2014 comparativ cu 8 miliarde $ in 1976. Tarile in curs de dezvoltare au fost sursa unor exporturi de peste in valoare de 80 de miliarde $, oferind venituri comerciale nete mai mari decat cele din carne, tutun, orez si zahar adunate.

"Viata sub apa, pe care ne-am angajat sa o protejam in cadrul Agendei de Dezvoltare Durabila, este un aliat important in efortul nostru de a raspunde la o serie de provocari globale, de la securitatea alimentara la schimbarile climatice", a declarat directorul general al FAO, José Graziano da Silva. "Acest raport arata ca pescuitul de capturare poate fi gestionat in mod sustenabil subliniind in acelasi timp potentialul enorm si in crestere a acvaculturii pentru inbunatatirea nutritiei umane si sustinerea mijloacelor de trai cu locuri de munca productive."

Acvacultura

Faptul ca oferta globala de peste destinat consumului uman a depasit cresterea populatiei in ultimele cinci decenii se datoreaza in mare masura cresterii inregistrate in acvacultura. Estimarile preliminare arata un consum pe cap de locuitor mai mare de 20 de kilograme, practic dublu fata de nivelul anilor 1960.

Productia globala a sectorului a crescut la 73,8 milioane de tone in 2014, din care o treime moluste, crustacee si alte specii in afara de peste. Foarte important in ceea ce priveste atat securitatea alimentara cat si durabilitatea mediului, aproximativ jumatate din productia de acvacultura mondiala de origine animala - de multe ori crustacee si crap - si vegetala - inclusiv iarba de mare si microalge - provin de la specii care nu necesita alimentatie din partea omului.

In timp ce China ramane de departe natiunea cea mai performanta in acvacultura, acest sector se extinde uneori chiar mai repede in alte parti ale lumii, noteaza raportul. In Nigeria, productia de acvacultura a crescut de aproape 20 de ori in ultimele doua decenii, si toata Africa sub-sahariana nu este cu mult in urma. Chile si Indonezia au inregistrat de asemenea o crestere remarcabila la fel si Norvegia si Vietnam - care sunt acum exportatorii de pe locurile 2 si 3 la nivel global.

Punctele forte si provocarile acvaculturii influenteaza de asemenea si tipul de peste care ajunge pe farfuriile noastre. Raportul arata ca, masurand cota ocupata in cadrul comertului mondial, in termeni de valoare, somonul si pastravul constituie marfa cu cea mai mare pondere, o pozitie ocupata anterior timp de zeci de ani de catre crevete.

Situatia in privinta durabilitatii

Aproximativ 31,4 la suta din stocurile comerciale de peste salbatic monitorizate in mod regulat de catre FAO au fost supraexploatate in 2013, un nivel care a ramas stabil din 2007.

Raportul a descris situatia din Marea Mediterana si Marea Neagra - unde 59% din stocurile evaluate sunt pescuite la un nivel nesustenabil biologic - ca fiind "alarmanta". Acest lucru este valabil mai ales pentru pesti mai mari, cum ar fi merluciu, chefal, limba si platica. In estul Mediteranei, posibila extindere a speciilor de pesti invazive asociate schimbarilor climatice reprezinta un motiv de ingrijorare.

Metodologia FAO este in concordanta cu acordurile internationale care sa ateste ca stocurile de peste ar trebui mentinute sau reconstruite la o dimensiune care poate sprijini productia maxima durabila (MSY). Astfel, stocurile sunt clasificate ca fiind pescuite la un nivel nesustenabil biologic - supraexploatate - atunci cand acestea au o abundenta mai scazuta decat nivelul la care se poate produce randament durabil maxim.

Scaderi in cantitatile de peste capturat au fost observate in unele regiuni ca urmare a punerii in aplicare a reglementarilor eficiente de management , cum ar fi in Atlanticul de Nord-Vest, unde captura anuala este acum mai putin de jumatate din nivelul de la inceputul anilor 1970. Rezervele de halibut, cambula si eglefin din zona respectiva prezinta semne de recuperare, dar nu si stocurile de cod.

Masurile de gestionare par, de asemenea, sa functioneze pentru pestele dinte patagonian, un peste scump de tip de coregon din Antarctica, comercializat (in restaurantele din SUA) ca biban de mare chilian - deoarece captura de peste in apele Antarcticii a ramas stabila din anul 2005. Capturile de krill antarctic, care se hranesc in mod direct din fitoplancton, a crescut in mod substantial la niveluri la care nu au mai fost semnalate de la inceputul anilor 1990, dar in acelasi timp pescuitul fiind mentinut la niveluri sustenabile.

FAO continua sa colaboreze cu toate tarile pentru a imbunatati calitatea si fiabilitatea cifrelor anuale analizate. Dublarea din anul 1996 a numarului de specii in baza de date a FAO - acum 2,033 - indica imbunatatirea generala a calitatii in datele colectate, potrivit raportului.

Lanturile de aprovizionare precum si alte imbunatatiri au ridicat, de asemenea, ponderea mondiala a productiei de peste utilizat pentru consumul uman direct la 87 de procente sau 146 milioane de tone in 2016, in crestere de la 85 la suta, sau de la 136 de milioane de tone in 2014.

Sectorul de prelucrare a pestelui fiind in crestere ofera oportunitati de a imbunatati durabilitatea lantului de aprovizionare, deoarece o serie de produse secundare au multiple utilizari potentiale si reale, variind de la faina de peste pentru acvacultura, colagen pentru industria cosmetica si chiar gustari din oase de peste.

F.A.O.

• < Anterior
• Următor >